miercuri, 21 martie 2018
duminică, 25 septembrie 2016
excepția de nelegalitate
Excepția de nelegalitate, o excepție care confirmă regula (respectării legii)?
marți, 28 iunie 2016
fond funciar.preemțiune
prestaţie tabulară
Acesta nu este document finalizat
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILĂ Nr. 626/A/2015
Ședința publică de la 18 Iunie 2015
Instanța este constituită din:
PREȘEDINTE C_____-A___ C_________
JUDECĂTOR C______-V_______ B_____
GREFIER C______-G________ H_______
Pe rol este judecarea cauzei civile privind pe apelant
M___ D_____ C_______ și pe intimat M___ T_____, intimat A______ D___ L____,
având ca obiect apelul declarat de reclamantul M___ D_____-C_______, împotriva
Sentinței civile nr. 81 din 11.02.2015 pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX
al Judecătoriei Huedin, dosar având ca obiect prestație tabulară .
La apelul nominal făcut în ședința publică, se
prezintă pentru apelant av. G___ C______ F_________, lipsind intimații.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de
ședință, după care,
Reprezentanta apelantului depune la dosar copia
certificată a certificatului de naștere al apelantului M___ D_____-C_______.
Tribunalul constată ă apelul este formulat și motivat
în termen, comunicat, legal timbrat.
Reprezentanta apelantei învederează că nu solicită
cheltuieli de judecată în apel.
Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de
administrat, Tribunalul declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă
cuvântul în dezbaterea apelului.
Reprezentanta apelantului, având cuvântul, solicită
admiterea cererii de apel, schimbarea sentinței atacate, în sensul admiterii în
integralitate a acțiunii introductive, ca urmare a respingerii excepției
inadmisibilității invocată de instanța de fond.
În speță nu sunt incidente dispozițiile Legii nr.
17/2014, astfel cum a reținut instanța de fond. Astfel apelantul și
intimatul M___ T_____ sunt rude de gr. I și sunt exceptați de la
parcurgerea procedurilor prevăzute de Legea nr. 17/2014. Calitatea de vânzători
au avut-o tatăl apelantului și verișoara sa primară, Ab D___-L____.
Apelantul a cumpărat cota parte ce a aparținut tatălui său și actualmente
este coproprietar cu intimata Ab D___-L____. În cauză sunt incidente
dispozițiile Legii nr. 138/2014, conform cu care sunt exceptați de la aplicarea
în cauză a procedurii prevăzute de Legea nr. 17/2014, respectiv,
dispozițiile acestei legi nu se aplică între coproprietari soți, rude și afini,
până la gradul al treilea inclusiv.
Dacă vânzătorii se întabulează circuitul civil urmează
a fi tulburat. Acțiunea reclamantului este admisibilă.
Dacă instanța va aprecia că o astfel de acțiune nu
este admisibilă, în subsidiar, solicită admiterea apelului în parte în ceea ce
privește petitul de suplimentare a masei succesorale după defuncta A______ A__,
cu cota de 1/2 parte din parcelele de teren în litigiu. Apelantul are un
interes născut, legitim și actual pentru a solida dezbaterea acestei mase
succesorale pe calea acțiunii oblice având în vedere pasivitatea intimatei care
nu a făcut niciun demers pentru a-și întabula în cartea funciară dreptul său de
proprietate asupra terenurilor în litigiu, cu titlu de moștenire după defuncta
sa mamă. Acțiunea oblică este un mijloc juridic prin care creditorul
exercită drepturile și acțiunile debitorului său atunci când acesta refuză sau
neglijează să le exercite.
Tribunalul reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 81 din 11.02.2015 pronunțată în dosarul nr.
XXXXXXXXXXXXX al Judecătoriei Huedin a fost admisă excepția
inadmisibilității cererii, invocată din oficiu, și în consecință, a fost
respinsă cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul M___
D_____-C_______, în contradictoriu cu pârâții M___ T_____ și A______
D___-L____.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma
excepției inadmisibilității cererii, instanța reține următoarele:
Instanța de fond a fost sesizată cu soluționarea a
două petite, primul vizând suplimentarea masei succesorale după defuncta
A______ A__, al doilea privind validarea unui antecontract de vânzare-cumpărare
și pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să țină loc de act autentic de
vânzare-cumpărare. Obiect al acestor petite sunt terenurile înscrise în Titlul
de Proprietate nr. 31/32 eliberat la data de 21.01.2004 de Comisia
Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Cluj,
situate în extravilanul localității Alunișu, __________________________. Evident,
interesul reclamantului în formularea pe cale oblică a petitului de
suplimentare a masei succesorale rezidă în încheierea cu descendenta defunctei,
pârâta A______ D___-L____ a antecontractului de vânzare-cumpărare.
Astfel, prin antecontractul de vânzare-cumpărare sub
semnătură privată încheiat la data de 10.08.2011 pârâții M___ T_____ și A______
D___-L____, în calitate de promitenți vânzători, s-au obligat să transmită
reclamantului M___ D_____-C_______, promitent-cumpărător, dreptul de
proprietate asupra parcelelor de teren în litigiu pentru prețul
de 1.500 lei achitat integral.
Potrivit art. 4 alin. 1 din Legea 17/2014 privind
unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate
în extravilan înstrăinarea, prin vânzare, a terenurilor agricole situate în
extravilan se face cu respectarea condițiilor de fond și de formă prevăzute de
Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările
ulterioare, și a dreptului de preemțiune al coproprietarilor, arendașilor,
proprietarilor vecini, precum și al statului român, prin Agenția Domeniilor
Statului, în această ordine, la preț și în condiții egale.
Potrivit art. 5 din același act normativ în toate
cazurile în care se solicită pronunțarea unei hotărâri judecătorești care ține
loc de contract de vânzare-cumpărare, acțiunea este admisibilă numai dacă
antecontractul este încheiat potrivit prevederilor Legii nr. 287/2009,
republicată, cu modificările ulterioare, și ale legislației în materie, precum
și dacă sunt întrunite condițiile prevăzute la art. 3, 4 și 9 din prezenta
lege, iar imobilul ce face obiectul antecontractului este înscris la rolul
fiscal și în cartea funciară. Cererea de înscriere în cartea funciară a
dreptului de proprietate se respinge dacă nu sunt îndeplinite condițiile
prevăzute de prezenta lege.
Din adresa nr. xxxxx/26.11.2014 a OCPI Cluj imobilele
identificate în Titlul de Proprietate nr. 31/32 eliberat la data de
21.01.2004 de Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate
asupra terenurilor Cluj, respectiv ____________________/3; ___________________;
_______________________________________________________________________ fost
identificate ca fiind înscrise în cartea funciară, aceste imobile nefiind
evidențiate prin date de carte funciară (f. 18).
În speță reclamantul nu a făcut dovada respectării
dreptului de preemțiune, ca și procedură prealabilă formulării cererii de
chemare în judecată, precum și a condițiilor stabilite în art. 5.
Instanța reține
că și în ipoteza antecontractelor de vânzare-cumpărare încheiate anterior
apariției Legii 17/2014 este necesară îndeplinirea condițiilor legale. Astfel,
așa cum a reținut Curtea Constituțională în considerentele Deciziei nr.
755/16.12.2014 potrivit principiului aplicării imediate a legii noi, de la data
intrării în vigoare acesteia, ea se aplică tuturor actelor, faptelor și
situațiilor juridice viitoare (facta futura), actelor, faptelor și
situațiilor juridice în curs de constituire, modificare sau stingere începând
cu această dată, precum și efectelor viitoare ale unor situații juridice
anterior născute, dar neconsumate la data intrării în vigoare a legii noi (facta
pendentia). Cu alte cuvinte, aplicarea imediată a legii noi semnifică
faptul că o situație juridică produce acele efecte juridice care sunt prevăzute
de legea în vigoare la data constituirii ei (tempus regit factum).
Pe de altă parte reclamantul a invocat dispozițiile
art. 20 alin. 2 din Legea 17/2014 potrivit căruia dispozițiile prezentei legi nu
se aplică înstrăinărilor între coproprietari, soți, rude și afini până la
gradul al treilea, inclusiv.
Instanța apreciază că aceste dispoziții legale nu sunt
incidente în cauză. Astfel, este real că reclamantul este fiul pârâtului de
rândul 1 M___ T_____, însă reclamantul este rudă de gradul IV cu pârâta A______
D___-L____ ( titularii din Titlul de Proprietate nr. 3130/1532 fiind frați, iar
pârâta fiind fiica defunctei A______ A__). Nu este întrunită nici ipoteza înstrăinărilor
între coproprietari, reclamantul având doar un drept de creanță împotriva celor
cu care a contractat, dreptul său de proprietate născându-se la momentul
rămânerii definitive a hotărârii judecătorești care ține loc de contract
autentic translativ de proprietate.
Împotriva Sentinței civile nr. 81 din 11.02.2015
pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX al Judecătoriei Huedin a declarat apel M___ D_____-C_______, în termenul
legal prev. de art. 468 alin. 1 NCPC., apreciind că sentința pronunțată este
nelegală și netemeinică, solicitând instanței de control judiciar,
ca prin decizia civilă ce o va pronunța, să dispună admiterea apelului și
schimbarea în integralitate a sentinței civile în baza dispozițiilor art. 480
alin. (2) NCPC în sensul admiterii ei, pentru următoarele motive de fapt și de
drept:
În fapt, la data de 10.08.2011 apelantul a cumpărat de
la intimații M___ T_____ și A______ D___-L____ parcelele de teren în litigiu,
situate în extravilanul satului Alunișu, __________________________, înscrise
în TP nr. 31/32 eliberat la data de 21.01.2004 de Comisia Județeană pentru
stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Cluj.
La data de 03.12.2014 a înregistrat la Judecătoria
Huedin cererea de chemare în judecată prin care a solicitat suplimentarea masei
succesorale după mama intimatei și pronunțarea unei hotărâri judecătorești care
să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare, având în vedere că intimații
nu au făcut demersuri pentru întabularea în CF a dreptului lor de proprietate.
Contractul a fost încheiat cu respectarea prevederilor
legale în materie, respectiv art. 1294 și următoarele din Vechiul Cod Civil.
Cererea de chemare în judecată formulată de
subsemnatul apelant a fost respinsă de instanța de fond, în cauză instanța invocând
din oficiu excepția inadmisibilității acțiunii, reținându-se neîndeplinirea
condițiilor prevăzute la art. 3,4 și 9 din Legea nr. 17/2014.
Având în vedere că în procedura regularizării cererii
de chemare în judecată instanța de judecată nu mi-a solicitat să îndeplinesc
procedura prevăzută de art. 3, 4 și 9 din Legea nr. 17/2014, consideră că
prevederile Legii nr. 17/2014 nu mai poate fi invocate de instanța de judecată
în cursul dezbaterilor, cu atât mai mult cu cât neparcurgerea acestei proceduri
ar fi putut fi invocată doar de către pârâții din cauză și nu de către instanța
de judecată, astfel cum prevede art. 193 alin. (2) NCPC.
Or, pârâții au depus la dosar întâmpinare prin care au
învederat instanței de judecată faptul că recunosc transmiterea către
subsemnatul apelant a dreptului de proprietate asupra parcelelor de teren în
litigiu, fiind de acord cu solicitările subsemnatului și cu probele propuse.
Pârâții nu au invocat nicio excepție în cauză, astfel
că excepția inadmisibilității nu putea să fie invocată de instanța de judecată
ca urmare a neparcurgerii unei proceduri prealabile, deoarece conform
prevederilor art. 193 alin. (3) instanța poate să invoce din oficiu
neparcurgerea unei proceduri prealabile doar în cauzele cu dezbaterea
procedurii succesorale, când trebuie atașată cererii de chemare în judecată o
încheiere emisă de notarul public.
La termenul de judecată din data de 21.01.2014 când
instanța a pus în discuție parcurgerea procedurii prevăzută de Legea nr.
17/2014, consideră că nu mai putea să i se solicite acte noi în dosar cât timp
dosarul era de mult timp trecut de procedura regularizării prevăzută de art.
200 NCPC.
Consideră că în cauză nu sunt incidente
prevederile Legii 17/2014, cât timp antecontractul de vânzare-cumpărare a fost
încheiat cu mult timp înainte, la data de 10.08.2011, iar Legea nr. 17/2014 a
intrat în vigoare abia la data de 12 aprilie 2014.
Legea nr. 17/2014 este aplicabilă doar contractelor de
vânzare-cumpărare al căror obiect îl formează terenuri agricole situate în
extravilanul localităților și care s-au încheiat începând cu data de
12.04.2014.
Conform principiului neretroactivității legii civile,
nici Legea nr. 17/2014 nu poate să retroactiveze și să se aplice contractelor
care nu au fost încheiate sub imperiul acesteia, ci cu mult timp în urmă, sub
imperiul vechiului Cod Civil.
În speță, apelantul folosește terenurile
începând cu data încheierii antecontractului de vânzare-cumpărare, respectiv
10.08.2011, dată de la care subsemnatul apelant sunt proprietarul parcelei de
teren în litigiu, iar pârâții au încasat, tot atunci, prețul stipulat.
Consideră că pârâții nu poate să vândă a doua oară parcelele
de teren în litigiu și să facă publicația de vânzare pentru aceste terenuri.
Care ar fi soluția în speță, în situația care pârâții
ar parcurge procedura prevăzută de Legea nr. 17/2014 și un vecin și-ar exprima
intenția de a cumpăra.
Ar săvârși pârâții infracțiunea de înșelăciune dacă ar
vinde terenul vecinului, având în vedere că aceștia nu îl mai folosește
și că au încasat odată prețul pentru acel teren de la subsemnatul apelant.
Consideră că pârâții nu mai poate să vândă terenul în
litigiu unor alte persoane, tocmai pentru securitatea și stabilitatea
circuitului civil, în caz contrar ar avea loc un „haos" toți cei care au
vândut în ultimii aproape 25 de ani terenuri în extravilan și nu au fost
intabulate pe cumpărători ar însemna că poate vinde încă o dată acele terenuri
deși nu le mai folosește și de regulă, nu mai figurează cu acele terenuri
de mult timp în registrul agricol.
Se menționează că, de regulă, toți cei care au
cumpărat terenuri agricole prin contracte de vânzare-cumpărare sub semnătură
privată, s-au prezentat cu ele la primărie și și-au deschis rol fiscal, iar
imobilele au fost radiate de pe vechii proprietari. În această situație în baza
cărui act vânzătorul își va trece din nou în registrul agricol imobilele pentru
a respecta procedura prevăzută de Legea nr. 17/2014.
Consideră că, practic, este imposibil de parcurs
această procedură în cazul contractelor de vânzare-cumpărare încheiate anterior
intrării în vigoare a legii, cu atât mai mult cu cât, ca și în prezenta speță,
unul din titularul din TP este decedat și intimata nu a cuprins în certificatul
de moștenitor terenul în litigiu.
Dacă moștenitorii celor care au înstrăinat în trecut
terenuri agricole nu mai doresc să parcurgă toată această procedură pentru a
încheia cu vechii cumpărători contracte de vânzare-cumpărare autentice, rezultă
că, toate acele terenuri agricole nu vor mai putea fi intabulate în viitor în
cartea funciară.
Principiul neretroactivității legii civile este de
rang constituțional și are o valoare absolută, în sensul că legiuitorul nu
poate institui nicio derogare, și semnifică faptul că legea civilă se aplică
tuturor situațiilor juridice născute după ______________________, iar nu
situațiilor juridice trecute, consumate, (facta praeteria). În mod
corelativ principiul aplicării imediate a legii noi de la data intrării
acesteia în vigoare, se aplică tuturor actelor, faptelor și situațiilor
juridice viitoare (facta futura), actelor, situațiilor și faptelor în
curs de constituire, modificare sau stingere începând cu această dată.
Cu alte cuvinte aplicarea imediată a legii noi
semnifică faptul că o situație juridică produce acele efecte juridice care sunt
prevăzute de legea în vigoare la data constituirii ei.
Interpretarea Legii nr. 17/2014 în sensul că aceasta
are efect retroactiv dă naștere în practică la situații inechitabile, deoarece
o persoană care și-a validat contractul prin instanță în cursul anului 2014,
deși a fost încheiat sub imperiul vechiului Cod Civil a obținut o hotărâre
judecătorească care ține loc de act autentic, pe când cei ce au formulat în
anul 2015 aceeași solicitare nu mai au posibilitatea să obțină o astfel de
hotărâre judecătorească.
De asemenea, în cauză sunt incidente prevederile art.
X din Legea nr. 138/15.10.2014 prin care s-au modificat prevederile art. 20
alin. (2) din Legea nr. 17/2014 : „Dispozițiile prezentei legi nu se aplică
între coproprietari, soți, rude și afini până la gradul al treilea,
inclusiv."
Intimatul M___ T_____ fiind tatăl meu, în mod greșit
au fost reținute de către instanța de fond în cauză prevederile Legii nr.
17/2014.
Apelantul și intimatul M___ T_____ suntem rude de
gradul I și suntem exceptați de la parcurgerea procedurilor prevăzute de Legea
nr. 17/2014.
Astfel, ca urmare a faptului că a cumpărat de la tatăl
meu cota sa parte din teren, devin coproprietar și cu intimata A______
D___-L____ și din nou în cauză sunt incidente prevederile Legii nr. 138/2014
prin care se prevede excepția de la aplicarea în cauză a procedurii prevăzute
de Legea nr. 17/2014.
Față de cele expuse mai sus, apelantul consideră
că în speță nu sunt incidente prevederile Legii nr. 17/2014 și solicită
admiterea apelului, casarea sentinței civile atacate și admiterea în
integralitate a acțiunii civile formulate în cauză.
În subsidiar, dacă,
instanța de apel va considera că în speță sunt incidente prevederile art. 3, 4
și 9 din Legea nr. 17/2014, în ceea ce privește petitul de validare a vânzării,
este de remarcat faptul că această lege nu își găsește aplicabilitate în
materia succesiunilor, acțiunea fiind admisibilă în parte, în ceea ce privește
petitul de suplimentare a masei succesorale după defuncta A______ A__, decedată
la data de 04.08.2009, cu ultimul domiciliu în Florești, ___________________,
jud. Cluj, constatată prin certificatul de moștenitor nr. /27.07.2011
eliberat de BNP Asociați „L____", cu cota de 1/2 parte din parcelele de
teren în litigiu.
Apelantul are un interes născut, legitim și actual
pentru a solida dezbaterea acestei mase succesorale pe calea acțiunii oblice
având în vedere pasivitatea intimatei care nu a făcut niciun demers pentru a-și întabula în cartea funciară dreptul său de proprietate asupra terenurilor în
litigiu, cu titlu de moștenire după defuncta sa mamă.
Acțiunea oblică este un mijloc juridic prin care
creditorul exercită drepturile și acțiunile debitorului său atunci când acesta
refuză sau neglijează să le exercite.
Astfel, solicită admiterea în parte a acțiunii, în
ceea ce privește petitul 1 din cererea de chemare în judecată, respectiv:
1. „Să se dispună suplimentarea masei succesorale rămasă după def. A______ A__ decedată la data de 04.08.2009, cu ultimul domiciliu în Florești, ___________________, jud. Cluj, constatată prin certificatul de moștenitor nr. /27.07.2011 eliberat de BNP Asociați „L____", cu cota de 1/2 parte din parcelele de teren înscrise în TP nr. 31/32 eliberat la data de 21.01.2004 de Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Cluj, prin: _____________________/3 având categoria de folosință arabil, în suprafață de 2000 mp, cu vecinătățile: la N - M___ I., la E - drum, la S - P__ V., la V- MateGh.; ____________________ având categoria de folosință arabil, în suprafață de 1500 mp, cu vecinătățile: la N — drum, la E - M____ I., la S - canal, la V -C_______ V.; ____________________ având categoria de folosință arabil, în suprafață de 1500 mp, cu vecinătățile: la N — drum, la E — L___ L, la S — canal, la V -drum; ____________________/10 având categoria de folosință fânețe, în suprafață de 1500 mp, cu vecinătățile: la N - drum, la E — L______ I., la S — taluz la Vest; ____________________ având categoria de folosință fânețe, în suprafață de 1500 mp, cu vecinătățile: la N - M____ L., la E - M_____ St., la S -T____ I., la V - T____ V.".
1. „Să se dispună suplimentarea masei succesorale rămasă după def. A______ A__ decedată la data de 04.08.2009, cu ultimul domiciliu în Florești, ___________________, jud. Cluj, constatată prin certificatul de moștenitor nr. /27.07.2011 eliberat de BNP Asociați „L____", cu cota de 1/2 parte din parcelele de teren înscrise în TP nr. 31/32 eliberat la data de 21.01.2004 de Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Cluj, prin: _____________________/3 având categoria de folosință arabil, în suprafață de 2000 mp, cu vecinătățile: la N - M___ I., la E - drum, la S - P__ V., la V- MateGh.; ____________________ având categoria de folosință arabil, în suprafață de 1500 mp, cu vecinătățile: la N — drum, la E - M____ I., la S - canal, la V -C_______ V.; ____________________ având categoria de folosință arabil, în suprafață de 1500 mp, cu vecinătățile: la N — drum, la E — L___ L, la S — canal, la V -drum; ____________________/10 având categoria de folosință fânețe, în suprafață de 1500 mp, cu vecinătățile: la N - drum, la E — L______ I., la S — taluz la Vest; ____________________ având categoria de folosință fânețe, în suprafață de 1500 mp, cu vecinătățile: la N - M____ L., la E - M_____ St., la S -T____ I., la V - T____ V.".
În drept, se invocă prevederile art. 466 și urm NCPC,
art. 996-1001 NCPC, art. 451-455 NCPC.
Analizând apelul declarat de apelantul M___
D_____-C_______ , tribunalul reține următoarele:
În fapt, prin
antecontractul de vânzare-cumpărare sub semnătură privată încheiat la data de
10.08.2011 pârâții M___ T_____ și A______ D___-L____, în calitate de promitenți
vânzători, s-au obligat să transmită reclamantului M___ D_____-C_______,
promitent-cumpărător, dreptul de proprietate asupra parcelelor de teren în
litigiu situate în extravilanul satului Aluniș _____________________________
pentru prețul de 1.500 lei achitat integral.(f.23 dos.fond).
Terenurile promise spre vânzare sunt cuprinse în
Titlul de proprietate nr.31/32/21.01.2004 eliberat de Comisia Județeană
pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Cluj în favoarea
pârâtului M___ T_____ și a defunctei A______ A__.Titularii titlului de
proprietate nr. 3130/1532/21.01.2004 M___ T_____ și A______ A__ sunt
frați, fiecare având câte o cotă de 1/2 parte din terenurile înscrise în
titlu.
Așa cum rezultă din certificatul de naștere depus în
copie la fila 21 în dosarul de apel apelantul-reclamant M___ D_____-C_______ este
fiul vânzătorului M___ T_____.
Conform certificatului de moștenitor suplimentar
nr./2011 eliberat de Biroul Notarilor Publici Asociați „L____ “ pârâta
A______ D___-L____ este moștenitoare titularei titlului de proprietate A______
A__.(f.20,21 dos.fond).
Așadar, reclamantul M___ D_____-C_______ este văr de
grad IV cu pârâta-vânzătoare A______ D___-L____.
Potrivit art. 4 al.1 din Legea nr.17/2014 privind
unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole
situate în extravilan și de modificare a legii nr.268/2001 privind privatizarea
societăților comerciale care dețin în administrare terenuri proprietate publică
și privată a statului cu destinație agricolă și în ființarea Agenției
Domeniilor Statului „înstrăinarea,prin vânzare, a terenurilor agricole
situate în extravilan se face cu respectarea condițiilor de fond și de formă
prevăzute de Legea nr.287/2009 privindCodul civil,republ., cu modificările
ulterioare și a dreptului de preemțiune al coproprietarilor, arendașilor,
proprietarilor vecini, precum și al statului român, prin Agenția Domeniilor
Statului, în această ordine, la preț și în condiții egale”. Art.20
al.2 din Legea nr.17/2014 prevede că dispozițíile acestei
legi nu se aplică înstrăinărilor între rude până la gradul al treilea ,
inclusiv.
În ce privește necesitatea exercitării dreptului de
preemțiune s-ar pune doar în raport de vânzătoarea A______ D___-L____ cu care
reclamantul este văr în grad IV, grad depășit de excepția prevăzută la textul
legal arătat mai sus.Cu vânzătorul M___ T_____, reclamantul este rudă de grad
I, fiind incidentă excepția prevăzută la art. 20 al. 2 din Legea nr.17/2014,
nefiind necesară dovada exercitării de către reclamant a dreptului de
premțiune.
Fără a contrazice reținerile instanței de fond, în
situația concretă care derivă din datele cauzei, tribunalul apreciază că
admiterea excepției inadmisibilității cererii pe considerentul neexercitării
dreptului de preemțiune, este consecința unui formalism excesiv, care nu face
altceva decât să întârzie clarificarea situației juridice a dreptului de
proprietate al reclamantului cu costuri suplimentare și să golească de simț
practic hotărârea judecătorească pronunțată.
D__ fiind că terenurile promise spre vânzare
sunt deținute de pârâți în coproprietate fiecare nu poate promite spre
vânzare decât cota sa de 1/2 parte. Deci, dacă s-ar fi încheiat
două antecontracte de vânzare-cumpărare, primul pe cota de 1/2 parte între
reclamant și tatăl acestuia, pârâtul M___ T_____, iar al doilea între reclamant
și pârâta A______ D___-L____ pentru cealaltă cotă de 1/2 parte, ca și
coproprietari, acțiunea nu ar mai fi fost inadmisibilă, întrucât nu ar mai fi
fost obligatorie exercitarea dreptului de prermțiune.
În situația de speță, doar pentru faptul că părțile au
înțeles să încheie un singur antecontract de vânzare-cumpărare, nu este just a
aprecia ca inadmisibil, la acest moment, demersul juridic al
reclamantului.Tribunalul consideră că în această situație particulară în care
se află părțile instanța de fond putea să respingă excepția inadmisibilității
și să procedeze la analizarea cererii sub aspectul temeiniciei.
Reținând că instanța de fond a admis în mod greșit
excepția inadmisibilității, care se impune a fi respinsă, tribunalul în
tem.art.480 al.3 teza I cod procedură civilă va admite apelul și va anula
hotărârea atacată și va rejudeca procesul, evocând fondul.
Astfel, reține tribunalul pe fond că, prin Titlul de
proprietate nr. nr.3130/1532/21.01.2004 eliberat de Comisia Județeană pentru
stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Cluj s-a reconstituit în
favoarea pârâtului M___ T_____ și a defunctei A______ A__ dreptul de
proprietate asupra următoarelor terenuri: ____________________/3 având
categoria de folosință arabil în suprafață de 2000 mp.; ___________________ având
categoria de folosință arabil în suprafață de 1500 mp;
___________________ având categoria de folosință arabil în suprafață de 1500
mp; ____________________________ categoria de folosință fânețe în suprafață de
1500 mp; ____________________________________ de folosință fânețe în suprafață
de 1500 mp.
La data de 04.08.2009 a decedat titulara titlului de
proprietate Ab. A__.(f.21 dos.fond).
Conform certificatului de moștenitor suplimentar
nr.92/2011 eliberat de Biroul Notarilor Publici Asociați „L____ “ pârâta
A______ D___-L____ este moștenitoare titularei titlului de proprietate A______
A__.(f.20 dos.fond).
Prin antecontractul de vânzare-cumpărare sub semnătură
privată încheiat la data de 10.08.2011 pârâții M___ T_____ și A______
D___-L____, în calitate de promitenți vânzători, s-au obligat să transmită
reclamantului M___ D_____-C_______, promitent-cumpărător, dreptul de
proprietate asupra parcelelor de teren în litigiu situate în extravilanul
satului Aluniș _____________________________ pentru prețul de 1.500 lei achitat
integral.(f.23 dos.fond).
Față de cele arătate, instanța constată că acțiunea
este întemeiată și urmează a o admite așa cum a fost formulată.
În tem. art. 650 și urm.cod civil,instanța va proceda
la suplimentarea masei succesorale după def. A______ A__ dec. la data de
04.08.2009 cu terenurile din Titlul de proprietate nr.
nr.3130/1532/21.01.2004 eliberat de Comisia Județeană pentru stabilirea
dreptului de proprietate asupra terenurilor Cluj, respectiv ____________________/3
având categoria de folosință arabil în suprafață de 2000 mp.;
___________________ având categoria de folosință arabil în suprafață de 1500
mp; ___________________ având categoria de folosință arabil în suprafață
de 1500 mp; ___________________/10 având categoria de folosință fânețe în
suprafață de 1500 mp; ____________________ având categoria de folosință fânețe
în suprafață de 1500 mp. ,moștenitoare fiind pârâta A_______ D___-L____ în
calitate de fiică,urmând a-i fi predată moștenirea.
Potrivit art. 2 din titlul X al Legii nr.247/2005, transferul
dreptului de proprietate în cazul terenurilor operează în mod valabil numai
dacă înscrisul care consființește învoială părților îmbracă forma autentică.În
aceste condiții convenția încheiată între reclamant și pârâți
fiind un înscris sub semnătură privată produce doar efectele unui
antecontract de vânzare-cumpărare, cu obligația în sarcina promitentului de a
depune stăruință pentru încheierea lui în formă autentică, obligație ce trebuie
executată în natură, conform art.1073 c.civ. și art.27 al 1 din Legea nr.7/1996.
În consecință, în tem. art.5 al.2 din titlul X al
Legii nr.247/2005 rap. la art.27 al. 3 din Legea nr.7/1996, instanța va obliga
pe pârâții M___ T_____ și A______ D___-L____ să încheie cu reclamantul M___
D_____-C_______ contract autentic de vânzare-cumpărare asupra terenurile
din Titlul de proprietate nr. nr.3130/1532/21.01.2004 eliberat de Comisia
Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Cluj,
respectiv ____________________/3 având categoria de folosință arabil în
suprafață de 2000 mp.; ___________________ având categoria de folosință arabil
în suprafață de 1500 mp; ___________________ având categoria de folosință
arabil în suprafață de 1500 mp; ___________________/10 având categoria de
folosință fânețe în suprafață de 1500 mp; ____________________ având categoria
de folosință fânețe în suprafață de 1500 mp. în caz contrar, prezenta
hotărâre ține loc de contract autentic de vânzare-cumpărare.
Fără cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de reclamantul M___
D_____-C_______, împotriva Sentinței civile nr. 81 din 11.02.2015
pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX al Judecătoriei Huedin, pe care o
anulează și respinge excepția inadmisibilității și admite acțiunea civilă
formulată de reclamantul M___ D_____-C_______ CNP xxxxxxxxxxxxx cu domiciliul
procesul ales la cabinet avocat G___ C______ F_________ cu sediul în Huedin
__________________.3, jud.Cluj în contradictoriu cu pârâții M___ T_____ CNP
xxxxxxxxxxxxx cu domiciliul în com.Negreni _________________, jud.cluj și
A______ D___-L____ CNP xxxxxxxxxxxxx cu domiciliul în Florești
________________, jud.Cluj și în consecință:
Dispune suplimentarea masei succesorale după
def.A______ A__ dec. la data de 04.08.2009 cu terenurile
din Titlul de proprietate nr. nr.3130/1532/21.01.2004 eliberat de Comisia
Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Cluj,
respectiv ____________________/3 având categoria de folosință arabil în
suprafață de 2000 mp.; ___________________ având categoria de folosință arabil
în suprafață de 1500 mp; ___________________ având categoria de folosință
arabil în suprafață de 1500 mp; ___________________/10 având categoria de
folosință fânețe în suprafață de 1500 mp; ____________________ având categoria
de folosință fânețe în suprafață de 1500 mp. ,moștenitoare fiind pârâta
A_______ D___-L____ în calitate de fiică, și dispune predarea moștenirii către
aceasta.
Obligă pe pârâții M___ T_____ și A______ D___-L____ să
încheie cu reclamantul M___ D_____-C_______ contract autentic de
vânzare-cumpărare asupra terenurile din Titlul de proprietate nr.
nr.3130/1532/21.01.2004 eliberat de Comisia Județeană pentru stabilirea
dreptului de proprietate asupra terenurilor Cluj, respectiv
____________________/3 având categoria de folosință arabil în suprafață de 2000
mp.; ___________________ având categoria de folosință arabil în suprafață de
1500 mp; ___________________ având categoria de folosință arabil în
suprafață de 1500 mp; ___________________/10 având categoria de folosință
fânețe în suprafață de 1500 mp; ____________________ având categoria de
folosință fânețe în suprafață de 1500 mp. în caz contrar,prezenta hotărâre
ține loc de contract autentic de vânzare-cumpărare.
Fără cheltuieli de judecată.
Decizia este definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 18 iunie
2015.
Președinte,
C_____-A___ C_________
|
Judecător,
C______-V_______ B_____
|
|
Grefier,
C______-G________ H_______
|
Red. C.C./ Dact C.H.
5 ex./ 25 iunie 2015
Jud. fond. C____ T____- Judecătoria Huedin
Acest document este preluat și procesat de o aplicație
realizată gratuit de Wolters Kluwer Romania pentru Fundatia RoLII.
Conținutul său poate fi preluat și utilizat cu citarea
sursei: www.rolii.ro
succesiune
Dosar nr. XXXXXXXXXXXX
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA CIVILĂ
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILĂ Nr. 581/A/2015
Ședința publică din 05 Iunie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE O___ R_____ G______
JUDECĂTOR R_____ E________ G___
GREFIER G_______-C_______ Ț_____
Pe rol fiind judecarea apelului declarat de reclamanții
apelanți C___ I___ P____ și C___ N_______ V______ împotriva Sentinței civile
nr. 18/20.01.2015, pronunțată în dosarul civil nr. XXXXXXXXXXXX al Judecătoriei
Huedin, privind și pe intimat S____ I____, având ca obiect succesiune.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă
reprezentanta apelanților, d-na avocat G___ C______ F_________, lipsă fiind
intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că
apelul este declarat în termen legal, este legal timbrat și s-a parcurs
procedura prealabilă.
Reprezentanta apelanților arată că nu mai are de
formulat alte cereri.
Nemaifiind alte cereri de formulat în probațiune,
instanța declară închise dezbaterile și acordă cuvântul asupra apelului.
Reprezentanta apelanților solicită admiterea apelului
astfel cum a fost formulat, schimbarea în integralitate a sentinței pronunțate
de instanța de fond, în sensul admiterii acțiunii. În susținerea poziției
procesuale invocă prevederile art. 193 alin. 3 C.pr.civ. De asemenea, apreciază
că prevederile Legii nr. 17/2014 nu sunt incidente în cauză, întrucât
contractul de vânzare-cumpărare a fost încheiat anterior intrării în vigoare a
acesteia, prin urmare nu retroactivează. Totodată depune la dosar hotărâri pronunțate
de Judecătoria G_____ și Cluj-N_____.
Instanța reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Reține că prin Sentința civilă din 20 ianuarie 2015,
pronunțată în dosar nr. XXXXXXXXXXXX al Judecătoriei Huedin, a fost admisă
excepția inadmisibilității cererii, invocată din oficiu și pe cale de
consecință a fost respinsă cererea de chemare în judecată formulată de
către reclamanții C___ I___ P____ și soția C___ N_______-V______, în
contradictoriu cu pârâta S____ I____.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut
faptul că cererea a avut două petite, respectiv suplimentare masă succesorală și
acțiune prin care se solicita pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să
țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare.
Pentru ca reclamanții să justifice însă interes pentru
petitul privitor la suplimentarea masei succesorale, în speță, trebuia să fie
admisibilă acțiunea prin care se solicita pronunțarea unei hotărâri
judecătorești care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare.
Potrivit art. 248 al. 1 Noul cod procedură civilă,
instanța a fost obligată să se pronunțe cu prioritate asupra excepțiilor de
procedură care fac de prisos cercetarea în fond a cauzei.
Potrivit disp. art. 192 NCPC, pentru apărarea
drepturilor și intereselor sale legitime, orice persoană se poate adresa
justiției prin sesizarea instanței competente cu o cerere de chemare în
judecată.
Dreptul de a sesiza instanța nu constituie însă
un drept absolut, fiind compatibil cu limitări implicite aplicate de către
stat, în măsura în care acestea nu restrâng accesul recunoscut unei persoane la
o instanță, astfel încât dreptul în discuție să fie atins în însăși substanța
sa, cu excepția situațiilor în care limitările urmăresc un scop legitim și
există un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și
scopul urmărit.
Dreptul liberului acces la justiție, consacrat de art.
21 Constituție și prev de art. 6 paragraf 1 CEDO nu este unul absolut, ci
trebuie să fie unul efectiv, deoarece Convenția apără drepturi concrete și
efective, nu drepturi teoretice și iluzorii, astfel cum a statuat CEDO în Cauza
Artico împotriva Italiei din 13 mai 1980.
Sub acest aspect, jurisprudența a
constatat că CEDO recunoaște că una dintre limitările dreptului de
acces la o instanță vizează reglementarea condițiilor procedurale ale acțiunii
în justiție ( cauza Golder și cauza Stubbings împotriva Marii Britanii ),
printre aceste restricții regăsindu-se și dispozițiile legale prev. de art.
194-196 NCPC, care vizează condițiile de promovare a unei acțiuni în justiție
și care se circumscriu condițiilor unei proceduri corecte, întemeiată pe o lege
rezonabilă - este drept o procedură diferită de cea de până acum - și
care asigură dreptul reclamantului, ca cetățean al statului, la un proces
echitabil, după cum a apreciat și instanța europeană prin Hotărârea
Malhous c. Cehia din data de 12.07.2001.
Cererea de chemare în judecată, astfel cum este
reglementată potrivit dispozițiilor Noului cod de procedură civilă,
trebuie să îndeplinească o ________ condiții intrinseci, prevăzute în cuprinsul
art. 194 NCPC, precum și unele condiții extrinseci, cum este și aceea a
parcurgerii unei proceduri prealabile.
Articolul 193 NCPC vizează obligativitatea
îndeplinirii, în cazurile expres prevăzute de lege, a unei proceduri prealabile
sesizării instanței cu soluționarea cererii de chemare în judecată. Dovada
efectuării unei atare proceduri trebuie anexată cererii de chemare în judecată.
În acest caz, neîndeplinirea procedurii prealabile
putea să fi invocată atât de către pârât, cât și de către instanță din oficiu.
Excepția inadmisibilității, în speță, este o excepție
de ordine publică, procedura prealabilă instituită vânzării imobilelor-teren
extravilan fiind o procedură care apără interese generale.
În speță, acțiunea în prestație tabulară a vizat
pronunțarea de către instanța de judecată a unei hotărâri care să țină loc de
act autentic pentru vânzarea unui teren în suprafață de 2800 mp., identificat
în TP nr. xxxxx eliberat la data de 01.10.2010 de Comisia Județeană pentru
stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Cluj, prin __________________/1,
teren care a făcut obiectul promisiunii sinalagmatice de vânzare-cumpărare
încheiate la data de 19.04.2010.
Articolul 5 din Legea 17/2014 prevedea că în
toate cazurile în care se solicita pronunțarea unei hotărâri judecătorești care
să ține loc de contract de vânzare-cumpărare, acțiunea este admisibilă numai
dacă antecontractul este încheiat potrivit prevederilor Legea 287/2009
rep., cu modificările ulterioare și ale legislației în materie, precum și dacă
sunt întrunite condițiile prevăzute la art. 3,4 și 9 din prezenta lege, iar
imobilul ce face obiectul antecontractului este înscris la rolul fiscal și în
cartea funciară.
În speță, potrivit mențiunilor cuprinse în TP nr.
xxxxx eliberat la data de 01.10.2010, terenul în suprafață de 2800 mp.
identificat prin __________________/1 era situat în extravilan, iar potrivit
certificatului eliberat de către OCPI Cluj sub nr. xxxxx/28.08.2014, acest
teren nu a putut fi identificat ca fiind înscris în cartea funciară, acest
imobil fiind evidențiat prin ____________________ prin număr
cadastral/topografic.
Raportat la dispozițiile legale menționate anterior, o
condiție esențială pentru admisibilitatea unei acțiuni în pronunțarea unei
hotărâri care să țină loc de contract de vânzare-cumpărare o reprezenta
înscrierea prealabilă a imobilului în cartea funciară.
În speță, imobilul nu a fost identificat ca fiind
înscris în cartea funciară, iar lipsa înscrierii nu reprezenta altceva
decât o îngrădire legală, ex lege, a exercitării dreptului la acțiunea în cauză,
care a atras inadmisibilitatea acesteia.
Potrivit disp. art. 4 alin. 1 din Legea 17/2014
prevăd că înstrăinarea, prin vânzare, a terenurilor agricole situate în
extravilan se face cu respectarea condițiilor de fond și de formă prev. de
Legea 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările
ulterioare, și a dreptului de preemțiune al coproprietarilor, arendașilor,
proprietarilor vecini, precum și al statului român, prin ADS, în această
ordine, la preț și în condiții egale.
În speță, nu s-a făcut dovada respectării dreptului de
preemțiune, ca și procedură prealabilă formulării cererii de chemare în
judecată.
Este adevărat, în speță, antecontractul de
vânzare-cumpărare a fost încheiat anterior apariției Legea nr. 17/2014 însă,
fiind vorba de o situație facta pendentia, câtă vreme valorificarea
antecontractului se face după _____________________ Legii nr.17/2014, înseamnă
că în prealabil introducerii acțiunii prin care s-a solicitat pronunțarea
unei hotărâri judecătorești care să țină loc de act autentic de
vânzare-cumpărare, imobilul ce face obiectul antecontractului trebuie înscris
la rolul fiscal și în cartea funciară și trebuie îndeplinită procedura
privitoare la exercitarea dreptului de preemțiune dacă imobilul este un teren
extravilan.
Având în vedere considerentele expuse, excepția
inadmisibilității cererii a fost admisă, iar cererea de chemare în judecată a
fost respinsă în integralitate, având în vedere faptul că, în ipoteza
inadmisibilității acțiunii în pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de
contract de vânzare-cumpărare, reclamanții nu au justificat interes
în cererea privind suplimentarea masei succesorale.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel
reclamanții C___ I___ P____ și soția C___ N_______-V______ , prin care au solicitat instanței să dispună
admiterea apelului și schimbarea în integralitate a sentinței civile în
baza dispozițiilor art. 480 alin. (2) NCPC în sensul admiterii ei.
În motivarea apelului, reclamanții au arătat că
la data de 19.04.2010 au cumpărat de la intimata S____ I____ o parcelă teren
situată în extravilanul localității Huedin, jud. Cluj, înscrisă în TP nr. xxxxx
eliberat la data de 01.10.2010 de Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului
de proprietate asupra terenurilor Cluj, prin __________________/1 având
categoria de folosință fâneața, în suprafață de 2800 mp, cu vecinătățile: la N
- Mates N., la E - drum, la S - drum, la V - C___ T.
La data de 18.09.2014, apelanții au susținut că au
înregistrat la Judecătoria Huedin cererea de chemare în judecată prin care au
solicitat suplimentarea masei succesorale după mama intimatei și pronunțarea
unei hotărâri judecătorești care să țină loc de act autentic, având în vedere
că intimata nu a făcut demersuri pentru intabularea în CF a dreptului său
de proprietate.
Contractul a fost încheiat cu respectarea prevederilor
legale în materie, respectiv art. 1294 și următoarele din Vechiul Cod Civil.
Cererea de chemare în judecată formulată de apelanți a
fost respinsă de instanța de fond, în cauză instanța invocând din oficiu
excepția inadmisibilității acțiunii, reținându-se neîndeplinirea condițiilor
prevăzute la art. 3,4 și 9 din Legea nr. 17/2014.
Apelanții au susținut faptul că având în vedere că în
procedura regularizării cererii de chemare în judecată, instanța de
judecată nu le-a solicitat să îndeplinească procedura prevăzută de
art. 3,4 și 9 din Legea nr. 17/2014, aceștia au considerat că prevederile
Legii nr. 17/2014 nu mai puteau fi invocate în cursul dezbaterilor de instanța
de judecată, cu atât mai mult cu cât neparcurgerea acestei proceduri ar fi
putut fi invocată doar de către pârâta din cauză, și nu de către instanța de
judecată, astfel cum prevedea art. 193 alin. (2) NCPC.
Or, pârâta a depus la dosar întâmpinare prin care a
învederat instanței de judecată faptul că recunoaște transmiterea către
apelanți a dreptului de proprietate asupra parcelei de teren în litigiu, fiind
de acord cu solicitările apelanților și cu probele propuse.
Pârâta nu a invocat nici o excepție în cauză, astfel
că excepția inadmisibilității nu putea să fie invocată de instanța de judecată
ca urmare a neparcurgerii unei proceduri prealabile, deoarece conform prevederilor
art. 193 alin. (3) instanța poate să invoce din oficiu neparcurgerea unei
proceduri prealabile doar în cauzele cu dezbaterea procedurii succesorale, când
trebuie atașată cererii de chemare în judecată o încheiere emisă de notatul
public.
La termenul de judecată din data de 20.01.2014 când
instanța a pus în discuție parcurgerea procedurii prevăzută de Legea nr.
17/2014, apelanții au considerat că nu le mai putea solicita acte noi în dosar
cât timp dosarul era de mult timp trecut de procedura regularizării prevăzută
de art. 200 NCPC
Apelanții au considerat că în cauză nu sunt incidente
prevederile Legii 17/2014, cât timp antecontractul de vânzare-cumpărare a fost
încheiat cu mult timp înainte, la data de 19.04.2010, iar legea a intrat în
vigoare abia la data de 12 aprilie 2014.
Legea nr. 17/2014 este aplicabilă doar contractelor de
vânzare-cumpărare al căror obiect îl formează terenuri agricole situate în
extravilanul localităților și care s-au încheiat începând cu data de
12.04.2014.
Conform principiului neretroactivității legii civile,
nici Legea nr. 17/2014 nu poate să retroactiveze și să se aplice contractelor
care nu au fost încheiate sub imperiul acesteia, ci cu mult timp în urmă, sub
imperiul vechiului Cod Civil.
În speță, apelanții au folosit terenul începând cu
data încheierii antecontractului de vânzare-cumpărare, respectiv 19.04.2010,
dată de la care apelanții erau proprietarii parcelei de teren în litigiu, iar
pârâta a încasat, tot atunci, prețul stipulat.
Apelanții au considerat că pârâta nu putea să vândă a
doua oară ___________________ litigiu și sa facă publicația de vânzare.
Iar atunci care ar fi soluția în speță, în situația
care pârâta ar parcurge procedura prevăzută de Legea nr. 17/2014 și un vecin
și-ar exprima intenția de a cumpăra.
Apelanții și-au pus un semn de întrebare dacă nu cumva
pârâta ar săvârși infracțiunea de înșelăciune dacă ar vinde terenul
vecinului având în vedere că aceasta nu îl mai folosește și că a încasat odată
prețul pentru acel teren de la apelanți.
Apelanții au considerat că pârâta nu mai poate să
vândă terenul în litigiu unor alte persoane, tocmai pentru securitatea și
stabilitatea circuitului civil, în caz contrar ar avea loc un „haos” toți cei
care au vândut în ultimii aproape 25 de ani terenuri în extravilan și nu au
fost întăbulate pe cumpărători ar însemna că pot vinde încă o dată acele
terenuri deși nu le mai folosesc și de regulă, nu mai figurează cu acele
terenuri de mult timp în registrul agricol.
Apelanții au menționat că, de regulă, toți cei
care au cumpărat terenuri agricole prin contracte de vânzare-cumpărare sub
semnătură privată, s-au prezentat cu ele la primărie și și-au deschis rol
fiscal, iar imobilele au fost radiate de pe vechii proprietari.
Apelanții au susținut că, practic, este
imposibil de parcurs această procedură în cazul contractelor de
vânzare-cumpărare încheiate anterior intrării în vigoare a legii, cu atât mai
mult cu cât, ca și în prezenta speță, titularul din TP este decedat și pârâta
nu a cuprins în certificatul de moștenitor terenul în litigiu.
Dacă moștenitorii celor care au înstrăinat în trecut
terenuri agricole nu mai doresc să parcurgă toată această procedură pentru a
încheia cu vechii cumpărători contracte de vânzare-cumpărare autentice, rezultă
că, toate acele terenuri agricole nu vor mai putea fi intabulate în
viitor în cartea funciară.
Datorită faptului că vânzătorul a refuzat să se
prezinte la notariat, cumpărătorul nu va putea să mai intabuleze dreptul său de
proprietate în cartea funciară pentru că nu are nicio pârghie juridică prin
care să obțină o hotărâre juridică care să țină loc de consimțământul
vânzătorului, deși vânzătorul a predat bunul și a încasat integral prețul.
Principiul neretroactivității legii civile, este de
rang constituțional și are o valoare absolută, în sensul că legiuitorul nu
poate institui nicio derogare, și semnifică faptul că legea civilă se aplică
tuturor situațiilor juridice născute după ______________________, iar nu
situațiilor juridice trecute, consumate, (facta praeteria).
În mod corelativ principiul aplicării imediate a legii
noi de la data intrării acesteia în vigoare, se aplică tuturor actelor,
faptelor și situațiilor juridice viitoare (facta futura), actelor, situațiilor
și faptelor în curs de constituire, modificare sau stingere începând cu această
dată.
Cu alte cuvinte aplicarea imediată a legii noi
semnifică faptul că o situație juridică produce acele efecte juridice care sunt
prevăzute de legea în vigoare la data constituirii ei.
Interpretarea Legii nr. 17/2014 în sensul că aceasta
are efect retroactiv dă naștere în practică la situații inechitabile, deoarece
o persoană care și-a validat contractul prin instanță în cursul anului 2014,
deși a fost încheiat sub imperiul vechiului Cod Civil a obținut o hotărâre judecătorească
care ține loc de act autentic, pe când cei ce au formulat în anul 2015
aceeași solicitare nu mai au posibilitatea să obțină o astfel de hotărâre
judecătorească.
În subsidiar, apelanții au precizat că
dacă instanța de apel a considerat că în speță sunt incidente
prevederile art. 3,4 și 9 din Legea nr. 17/2014, în ceea ce privește petitul de
validare a vânzării,aceștia au solicitat, să se constatate că această
lege nu își găsește aplicabilitate în materia succesiunilor, acțiunea fiind
admisibilă în parte, în ceea ce privește petitul de suplimentare a masei
succesorale după defuncta Czucza E_______, decedată la data de 08.06.2001, constatată prin certificatul de moștenitor nr. 130 eliberat la data de
23.11.2005 de BNP Asociați „M______”, cu ___________________ litigiu.
Apelanții au precizat că au un interes născut, legitim
și actual pentru a solicita dezbaterea acestei mase succesorale pe calea
acțiunii oblice având în vedere pasivitatea pârâtei care nu a făcut nici un
demers pentru a-și intabula în cartea funciară dreptul său de proprietate
asupra terenului cu titlu de moștenire după defuncta sa mamă.
Astfel, apelanții au solicitat admiterea în
parte a acțiunii, în ceea ce privește petitul 1 din cererea de chemare în
judecată, respectiv, să se dispună suplimentarea masei succesorale rămasă după
defuncta Czucza E_______, decedată la data de 08.06.2001 constatată prin
certificatul de moștenitor nr. 130 eliberat la data de 23.11.2005 de BNP
Asociați „M______", cu parcela de teren __________________/1 înscrisă în
TP nr. xxxxx eliberat la data de 01.10.2010 de Comisia Județeană pentru
stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Cluj, având categoria de
folosință finețe, în suprafață de 2800 mp, cu vecinătățile: la N - Mates N., la
E - drum, la S - drum, la V - C___ T.
Pentru toate aceste motive, apelanții au solicitat
admiterea apelului declarat așa cum a fost formulat, având convingerea că
instanța de apel va îndrepta orice aplicare greșită a legii în raport cu
particularitățile situației de fapt.
În drept au fost invocate prevederile art. 466
și urm NCPC, art. 996-1001 NCPC, art. 451-455 NCPC.
Intimata S____ I____ a formulat întâmpinare, prin care a solicitat admiterea apelului formulat în
cauză de apelanți și pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic
de vânzare-cumpărare, deoarece intimata a susținut că este în vârstă și starea
actuală de sănătate nu îi permite deplasări la distanțe mari, solicitând
totodată judecarea cauzei și în lipsă ei de la dezbateri.
În motivarea poziției sale procesuale, intimata a
arătat că a adus la cunoștința instanței de judecată că i-a fost
comunicat apelul formulat în cauză, fiind de acord cu admiterea acestuia,
apelanții fiind îndreptățiți să se intabuleze asupra parcelei de teren în
litigiu.
Intimata, a menționat că a înstrăinat apelanților prin
contractul de vânzare-cumpărare sub semnătură privată perfectat la data de
19.04.2010 terenul înscris în TP nr. xxxxx eliberat la data de 01.10.2010 de
Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor
Cluj, prin __________________________ categoria de folosință fâneață, în
suprafață de 2800 mp, cu vecinătățile: la N -Mates N., la E - drum, la S -
drum, la V - C___ T., că a încasat integral prețul și este de acord
ca să se pronunțe în cauză o hotărâre judecătorească care să țină loc de act
autentic.
Intimata a considerat că sentința civilă nr.
18/20.01.2015 pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX al Judecătoriei Huedin
este nelegală și netemeinică deoarece la data încheierii contractului de
vânzare-cumpărare nu erau în vigoare prevederile Legii nr. 17/2014.
Intimata a precizat că nu a invocat prin
întâmpinarea depusă la dosarul de fond prevederile Legii nr. 17/2014 și nici nu
a dorit să le invoce nici în fața instanței de apel, considerând că instanța de
judecată nu mai putea să invoce aceste prevederi la ultimul termen de judecată,
termen la care era foarte departe de etapa procedurii prealabile în
cauză, când cererea de chemare în judecată fusese deja regularizată.
În cauză nu sunt incidente prevederile Legii
nr.17/2014, cât timp antecontractul de vânzare-cumpărare a fost încheiat cu
mult timp înainte, la data de 19.04.2010, iar legea a intrat în vigoare abia la
data de 12 aprilie 2014. Legea nr. 17/2014 este aplicabilă doar contractelor de
vânzare-cumpărare al căror obiect îl formează terenuri agricole situate în
extravilanul localităților și care s-au încheiat începând cu data de
12.04.2014.
Conform principiului neretroactivității legii civile,
nici Legea nr. 17/2014 nu poate să retroactiveze și să se aplice contractelor
care nu au fost încheiate sub imperiul acesteia, ci cu mult timp în urmă, sub
imperiul vechiului Cod Civil.
Intimata, a susținut că nu este deloc legal și nici
moral ceea ce a solicitat instanța de fond, și anume să se facă procedura
de vânzare a terenului la câțiva ani după ce intimata l-a vândut deja, să
mai înstrăineze încă o dată terenul pe care nu îl mai folosea și pe care nu îl
mai avea în posesie, aceste solicitări sunt cel puțin absurde.
Prin răspunsul la întâmpinare formulat de către
apelanții C___ I___ P____ și soția C___ N_______-V______, au solicitat instanței admiterea apelului declarat
în cauză, deoarece așa cum a arătat și intimata, în cauză nu sunt incidente
prevederile art. 3,4 și 9 din Legea nr. 17/2014.
În motivare, apelanții au arătat că excepția
prematurității nu putea să fie invocată de instanța de fond, atât timp cât
intimata nu a invocat-o, ca urmare a neparcurgerii unei proceduri prealabile,
deoarece conform prevederilor art. 193 alin. (3) NCPC instanța poate să invoce
din oficiu neparcurgerea unei proceduri prealabile doar în cauzele cu
dezbaterea procedurii succesorale, când trebuie atașată cererii de chemare în
judecată o încheiere emisă de notarul public.
Legea nr. 17/2014 este aplicabilă doar contractelor de
vânzare-cumpărare al căror obiect îl formează terenuri agricole situate în
extravilanul localităților și care s-au încheiat începând cu data de
12.04.2014.
Apelanții au precizat că au un interes născut,
legitim și actual pentru a solicita dezbaterea acestei mase succesorale pe
calea acțiunii oblice având în vedere pasivitatea pârâtei care nu a făcut nici
un demers pentru a-și intabula în cartea funciară dreptul său de proprietate
asupra terenului cu titlu de moștenire după defuncta sa mamă.
Pentru toate aceste considerente, apelanții au
solicitat admiterea apelului formulat în cauză ținând cont și de practica
instanțelor de judecată din raza Curții de Apel Cluj, care admit și în prezent
cereri de chemare în judecată care au ca obiect prestație tabulară pentru
terenuri situate în extravilanul localităților, în acest sens, apelanții au
anexat și practică judiciară.
Analizând apelul prin prisma motivelor invocate, a
actelor și lucrărilor dosarului, tribunalul reține următoarele:
Din înscrisurile probatorii depuse la dosarul de fond,
tribunalul reține că prin titlul de proprietate nr.xxxxx/1.10.2010 numitei
Czucza E_______ i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra unui teren în
suprafață de 2.800 mp identificat în __________________/1.
La data de 19.04.2010, intimata pârâtă S____ I____ a
încheiat cu apelanții reclamanți un contract de vânzare-cumpărare sub semnătură
privată cu privire la imobilul teren în suprafață de 2.800 mp identificat în
__________________/1, prețul de vânzare fiind de 2.000 lei.
Totodată, se reține că pentru a justifica calitatea
procesuală pasivă a pârâtei s-a depus la dosar copie de pe certificatul de
moștenitor nr.130 emis la data de 23.11.2005 de către BNP Asociați „M______”,
din care rezultă că intimata pârâtă este în calitate de fiică unic moștenitor
al titularei din titlul de proprietate – def. Cz E_______.
În cauză, finalitatea urmărită de către apelanți prin
promovare cererii de chemare în judecată este cea de pronunțare de către
instanța de judecată a unei hotărâri care să țină loc de act autentic pentru
vânzarea unui teren în suprafață de 2800 mp înscris în titlul de proprietate
nr. xxxxx/1.10.2010 identificat în __________________/1, teren care a făcut
obiectul promisiunii sinalagmatice de vânzare-cumpărare încheiate la data de
19.04.2010.
În ce privește Legea nr.17/2014, se reține că aceasta
cuprinde reglementări aplicabile vânzării-cumpărării terenurilor agricole din
extravilan.
Astfel, în cuprinsul art. 5 din Legea nr.17/2014 se
stabilește că în toate cazurile în care se solicita pronunțarea unei hotărâri
judecătorești care să ține loc de contract de vânzare-cumpărare, acțiunea este
admisibilă numai dacă antecontractul este încheiat potrivit prevederilor Legea
nr.287/2009 rep., cu modificările ulterioare și ale legislației în materie,
precum și dacă sunt întrunite condițiile prevăzute la art. 3, 4 și 9 din
prezenta lege, iar imobilul ce face obiectul antecontractului este înscris la
rolul fiscal și în cartea funciară.
Așa cum a reținut și prima instanță, terenul în
litigiu, în suprafață de 2800 mp înscris în titlul de proprietate nr. xxxxx
eliberat la data de 01.10.2010, identificat prin _________________________
situat în extravilan.
Din certificatul eliberat de către OCPI Cluj sub nr.
xxxxx/28.08.2014, depus la fila 14 dosar fond, acest teren nu a putut fi
identificat ca fiind înscris în cartea funciară, acest imobil fiind evidențiat
prin ____________________ număr cadastral/topografic.
Văzând dispozițiile legale enunțate mai sus,
tribunalul constată că în mod corect a reținut prima instanță că o condiție
esențială pentru admisibilitatea unei acțiuni în pronunțarea unei hotărâri care
să țină loc de contract de vânzare-cumpărare o reprezenta înscrierea prealabilă
a imobilului în cartea funciară.
Ori, în speță, imobilul nu a fost identificat ca fiind
înscris în cartea funciară, iar lipsa înscrierii nu reprezenta altceva decât o
îngrădire legală, ex lege, a exercitării dreptului la acțiunea în cauză, care a
atras inadmisibilitatea acesteia.
Mai mult, conform art. 4 alin. 1 din Legea nr.17/2014
înstrăinarea, prin vânzare, a terenurilor agricole situate în extravilan se
face cu respectarea condițiilor de fond și de formă prev. de Legea
287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, și a
dreptului de preemțiune al coproprietarilor, arendașilor, proprietarilor
vecini, precum și al statului român, prin ADS, în această ordine, la preț și în
condiții egale.
Și în acest sens, din înscrisurile depuse la dosar,
apare că prima instanță în mod corect a reținut că în cauză nu s-a făcut dovada
respectării dreptului de preemțiune, ca și procedură prealabilă formulării
cererii de chemare în judecată.
În ce privește aplicabilitatea Legii nr.17/2014,
tribunalul reține că acest act normativ prevede norme de procedură de imediată
aplicare. Astfel, nu se poate susține că în cauză, aplicând prevederile
imperative ale Legii nr.17/2014 prima instanță a aplicat retroactiv aceste
dispoziții legale, ci dimpotrivă întrucât antecontractul de vânzare-cumpărare
se urmărește a fi valorificat în instanță după _____________________ Legii
nr.17/2014, este necesar a fi îndeplinite condițiile impuse de act normativ.
Astfel, se reține că în speță, antecontractul de
vânzare-cumpărare a fost încheiat anterior apariției Legea nr. 17/2014 însă,
câtă vreme valorificarea antecontractului se face după _____________________
Legii nr.17/2014, înseamnă că în prealabil introducerii acțiunii prin care s-a
solicitat pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să țină loc de act
autentic de vânzare-cumpărare, imobilul ce face obiectul antecontractului
trebuie înscris la rolul fiscal și în cartea funciară și trebuie îndeplinită
procedura privitoare la exercitarea dreptului de preemțiune, dacă imobilul este
un teren extravilan.
De asemenea, tribunalul reține că în motivele de apel,
apelanții au susținut că având în vedere că în procedura regularizării cererii
de chemare în judecată, instanța de judecată nu le-a solicitat să îndeplinească
procedura prevăzută de art. 3,4 și 9 din Legea nr. 17/2014, au considerat
că prevederile Legii nr. 17/2014 nu mai puteau fi invocate în cursul
dezbaterilor de instanța de judecată, cu atât mai mult cu cât neparcurgerea
acestei proceduri ar fi putut fi invocată doar de către pârâta din cauză, și nu
de către instanța de judecată, astfel cum prevedea art. 193 alin. (2) NCPC.
În acest sens, tribunalul reține că în procedura de
regularizare a cererii introductive de instanță, completul investit cu
soluționarea cauzei are de verificat dacă cererea îndeplinește condițiile
prevăzute de art. 194-197 NCPC, așa cum în mod expres prevede art. 200 alin.1
NCPC, ori parcurgerea unei proceduri prealabile sesizării instanței este
reglementată la art. 193 NCPC.
Pe de altă parte, este corectă susținerea apelanților
conform căreia lipsa parcurgerii unei proceduri prealabile poate fi invocată
doar de către pârât prin întâmpinare, însă în speță nu este vorba de
parcurgerea vreunei proceduri prealabile sesizării instanței, ci de o condiție
suplimentară stabilită imperativ de dispozițiile Legii nr.17/2014 pentru
exercitarea dreptului la acțiune, alături de cele reglementate de art. 32 NCPC.
Ori, în lipsa îndeplinirii vreuneia din condițiile de
exercițiu al acțiunii, instanța este în drept a invoca din oficiu, în orice
stadiu procesual, excepția inadmisibilității acțiunii, raportat la prevederile
art. 32 și 248 NCPC.
Așa cum a reținut și prima instanță dreptul de a
sesiza instanța nu constituie însă un drept absolut, fiind compatibil cu unele
limitări aplicate de către stat, în măsura în care acestea nu restrâng accesul
unei persoane la o instanță, astfel încât dreptul în discuție să fie atins în
însăși substanța sa, cu excepția situațiilor în care limitările urmăresc un
scop legitim și există un raport rezonabil de proporționalitate între
mijloacele folosite și scopul urmărit.
Dreptul liberului acces la justiție, consacrat de art.
21 Constituție și prev de art. 6 paragraf 1 CEDO nu este absolut, ci
trebuie să fie unul efectiv, deoarece Convenția apără drepturi concrete și
efective, nu drepturi teoretice și iluzorii, astfel cum a statuat CEDO în Cauza
Artico împotriva Italiei din 13 mai 1980.
Mai mult, jurisprudența CEDO recunoaște că una dintre
limitările dreptului de acces la o instanță vizează reglementarea condițiilor
procedurale ale acțiunii în justiție ( cauza Golder și cauza Stubbings
împotriva Marii Britanii ), printre aceste restricții regăsindu-se și
dispozițiile legale prev. de art. 194-196 NCPC, care vizează condițiile de
promovare a unei acțiuni în justiție și care se circumscriu condițiilor unei
proceduri corecte, întemeiată pe o lege rezonabilă.
Cererea de chemare în judecată, astfel cum este
reglementată potrivit dispozițiilor Noului cod de procedură civilă,
trebuie să îndeplinească o ________ condiții intrinseci, prevăzute în cuprinsul
art. 194 NCPC, precum și unele condiții extrinseci, cum este și aceea a
îndeplinirii condițiilor impuse imperativ de Legea nr.17/2014.
În ce privește susținerea apelanților conform căreia
au considerat că pârâta nu putea să vândă a doua oară ___________________
litigiu și sa facă publicația de vânzare, trebuie analizat în ce măsură
convenția intervenită între părți a avut sau nu efect translativ de
proprietate.
În acest sens, practica constată a instanțelor de
judecată a stabilit că un contract de vânzare-cumpărare sub semnătură privată
având ca obiect un imobil teren cu sau fără construcții, este nul absolut ca
act de vânzare pentru neîndeplinirea formei autentice prevăzută ad validitatem
de dispozițiile art. 2 din Titlul X din Legea nr.245/2005, însă în baza
principiului conversiunii actelor juridice, un astfel de contract are valoarea
unui antecontract de vânzare-cumpărare, deci de o promisiune sinalagmatică de
înstrăinare prin care în sarcina părților se naște obligația de a face orice
demers pentru perfectarea actului în formă autentică.
Cu privire la solicitarea din subsidiar a apelanților,
în sensul că dacă instanța de apel consideră că în speță sunt incidente prevederile
art. 3,4 și 9 din Legea nr. 17/2014, în ceea ce privește petitul de validare a
vânzării, au solicitat să se constate că această lege nu își găsește
aplicabilitate în materia succesiunilor, acțiunea fiind admisibilă în parte, în
ceea ce privește petitul de suplimentare a masei succesorale după defuncta
Cz E_______, decedată la data de 08.06.2001, constatată prin certificatul
de moștenitor nr. 130 eliberat la data de 23.11.2005 de BNP Asociați „M______”,
cu ___________________ litigiu.
Desigur că nu se poate contesta că apelanții au un
interes născut, legitim și actual pentru a solicita dezbaterea acestei mase
succesorale pentru ca intimata pârâtă să devină proprietar asupra imobilului în
litigiu, însă această solicitare nu poate fi primită întrucât pe de o parte
finalitatea acțiunii promovată de apelanți este cea de a obține o hotărâre care
să țină loc de act autentic de înstrăinare, iar pe de altă parte nu au făcut
dovada pasivității intimatei pârâte, în sensul notificării acesteia pentru a se
prezenta la notar pentru perfectarea actului în formă autentică, iar aceasta să
fi refuzat.
Dimpotrivă, atât în fața instanței de fond, cât și în
fața instanței de apel, intimata pârâtă a depus întâmpinare prin care a arătat că
este de acord cu admiterea acțiunii, punându-se în discuție chiar caracterul
contencios al prezentei cauze.
Având în vedere considerentele de mai sus, tribunalul
reține că soluția primei instanțe este corectă și legală, urmând ca în temeiul
art. 466 și urm. NCPC să respingă ca nefondat apelul declarat de C___ I___
P____ și C___ N_______ V______ împotriva sentinței civile
nr.18/20.01.2015 pronunțată în dosarul civil nr.XXXXXXXXXXXX al
Judecătoriei Huedin, pe care o menține în întregime.
Văzând dispozițiile art. 453 NCPC coroborate cu art. 9
NCPC, tribunalul va lua act că în cauză nu s-au solicitat cheltuieli de
judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge ca nefondat apelul declarat de C___ I___
P____ și C___ N_______ V______ împotriva sentinței civile
nr.18/20.01.2015 pronunțată în dosarul civil nr.XXXXXXXXXXXX al
Judecătoriei Huedin, pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 05 Iunie 2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
O___ R_____ E________ G___
GREFIER
G_______ C_______ Ț_____
G.Ț. 08 Iunie 2015
Red. R.E.G./Tehnored. S.A.G./5 ex. – 23.06.2015
Judecător fond: L______ E____-M___ - Judecătoria
Huedin
Acest document este preluat și procesat de o aplicație
realizată gratuit de Wolters Kluwer Romania pentru Fundatia RoLII.
Conținutul său poate fi preluat și utilizat cu citarea
sursei: www.rolii.ro
prestaţie tabulară
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX
Cod operator de date cu caracter personal 3184
SENTINȚĂ CIVILĂ Nr. 443/2014
Ședința publică de la 26 Septembrie 2014
Completul compus din:
Pe rol se află judecarea cauzei Civil privind pe
reclamant T__&C______ S.R.L. PRIN LICHIDATOR, CABINET INDIVIDUAL INSOLVENȚĂ
C___ L____ și pe pârât N____ C_______, având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa
părților.
Procedura este legal îndeplinită.
Se constată că dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc
în ședința publică din data de 19 septembrie 2014, când părțile au pus
concluzii prin reprezentanți conform încheierii din acea zi, încheiere care
face parte integrantă din prezenta hotărâre.
INSTANȚA
Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe
rolul Tribunalului Cluj sub nr. dosar XXXXXXXXXXXXX, reclamanta T__&C______ S.R.L. prin lichidator,
Cabinet Individual Insolvență C___ L____, a chemat în judecată pârâta N____
C_______, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se
dispună obligarea pârâtei să încheie cu reclamanta act autentic de vânzare
cumpărare cu privire la imobilul situat în extravilanul localității G_______
înscris în CF xxxxx Feleacu, nr. cadastral xxxxx, în caz contrar hotărârea să
țină loc de act autentic de vânzare cumpărare, să se dispună intabularea
dreptului de proprietate al reclamantei în CF cu cheltuieli de judecată.
În motivare se arată că între părți s-a încheiat un
antecontract de vânzare-cumpărare a imobilului în suprafață de 5800 mp, înscris
în CF xxxxx Feleacu, pentru prețul de 75.000 euro, achitat la 05.07.2012.
Posesia terenului a fost predată.
Împotriva societății a fost deschisă procedura
falimentului și până la această dată nu a avut loc transferul dreptului de
proprietate.
În drept au fost invocate prevederile art. 1669 Cod
civil, art. 885 Cod civil, art. 194 și 453 Cod proc. civilă.
Pârâta legal citată nu a depus întâmpinare.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța
reține următoarele:
Între părți s-a încheiat un antecontract de
vânzare-cumpărare a imobilului în suprafață de 5800 mp, înscris în CF xxxxx
Feleacu, pentru prețul de 75.000 euro. Prețul a fost achitat anterior
încheierii antecontractului.
Promitenta vânzătoare s-a obligat să se prezinte la
notarul public în vederea încheierii actelor în formă autentică la data
stabilită de promitenta cumpărătoare, cel mai târziu în termen de 1 an de la
încheierea antecontractului, respectiv din 28.04.2012.
Convenția a fost încheiată ulterior adoptării Noului
Cod Civil, care prevede că transmiterea dreptului de proprietate asupra unor
imobile se poate face doar în formă autentică, formă cerută ad validitatem.
Potrivit art. 1669 Cod civil, prevede: „când una
dintre părțile care au încheiat o promisiune bilaterală de vânzare refuză
nejustificat să încheie contractul promis, cealaltă parte poate cere
pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract dacă toate celelalte
condiții de validitate sunt îndeplinite.”
În primul rând trebuie reținut că în cauză nu s-a
făcut dovada unui refuz nejustificat anterior introducerii cererii de chemare
în judecată, al promitentei cumpărătoare de a se prezenta în fața notarului, ca
urmare a notificării sale.
În al doilea rând, dispozițiile sus citate impun ca
toate celelalte condiții de validitate ale convenției să fie îndeplinite. Art.
1244 C.civ. prevede că înafara altor cazuri prevăzute de lege trebuie să fie
încheiate prin înscris autentic sub sancțiunea nulității absolute, convențiile care strămută sau constituie drepturi reale care urmează a fi înscrise în CF.
Potrivit art.888 C.civil : „ Înscrierea în cartea
funciară se efectuează în baza înscrisului autentic notarial, a hotărârii
judecătorești ....” iar art. 885 prevede efectul constitutiv al înscrierii
în cartea funciară.
Rezultă așadar că antecontractul de vânzare-cumpărare,
pentru a putea fi validat, este necesar să fie întocmit în formă autentică
chiar dacă prin acesta nu se stabilește decât obligația de a face, respectiv de
a încheia pentru viitor actul de vânzare-cumpărare.
Antecontractul de vânzare-cumpărare stabilește
principala obligație a promitentului vânzător de a strămuta proprietatea la un
moment viitor. La data introducerii cererii de chemare în judecată, este în
vigoare Legea nr. 17/2004 care prevede respectarea dreptului de preemțiune.
La momentul formulării cererii de chemare în judecată,
trebuie îndeplinită și această obligație, întrucât respectarea dreptului de
preemțiune reprezintă o condiție de validitate ce trebuie îndeplinită.
Articolul 5. din Legea nr. 17/2014 prevede: “(1) În
toate cazurile în care se solicită pronunțarea unei hotărâri judecătorești care
ține loc de contract de vânzare-cumpărare, acțiunea este admisibilă numai dacă
antecontractul este încheiat potrivit prevederilor Legii nr. 287/2009,
republicată, cu modificările ulterioare, și ale legislației în materie, precum
și dacă sunt întrunite condițiile prevăzute la art. 3, 4 și 9 din prezenta
lege, iar imobilul ce face obiectul antecontractului este înscris la rolul
fiscal și în cartea funciară. (2) Cererea de înscriere în
cartea funciară a dreptului de proprietate se respinge dacă nu sunt îndeplinite
condițiile prevăzute de prezenta lege.”
De asemenea, articolul 9 din același act normative
stipulează: “Avizul final necesar încheierii contractului de vânzare în formă
autentică de către notarul public sau pronunțării de către instanță a unei
hotărâri judecătorești care ține loc de contract de vânzare se emite de către
structurile teritoriale pentru terenurile cu suprafața de până la 30 de hectare
inclusiv, iar pentru terenurile cu suprafața de peste 30 de hectare, de către
structura centrală.”
Analiza extrasului de CF, confirmă că imobilul, obiect
al convenției, se află în extravilanul localității Feleacu, astfel încât la
momentul actual respectarea obligațiilor stabilite în Legea nr. 17/2014 este
obligatorie.
Având în vedere considerente arătate mai sus, instanța
va respinge cererea de chemare în judecată formulată de T__&C______ SRL în
faliment prin lichidator judiciar Cabinet Individual Insolvență C___ L____
,având ca obiect obligația de a face.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea de chemare în judecată formulată de
T__&C______ SRL în faliment cu sediul în Baia M___, _______________________.
88, CUI RO xxxxxxxx prin lichidator judiciar Cabinet Individual Insolvență C___
L____ cu sediul în Baia M___, ______________. 31, jud. Maramureș împotriva
pârâtei N____ C_______ cu domiciliul în com. Feleacu, _______________________, jud.
Cluj, CNP xxxxxxxxxxxxx, având ca obiect obligația de a face.
Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare.
Apelul se va depune la Tribunalul Cluj.
Pronunțată în ședința publică de la 26 Septembrie
2014.
O.A. 26 Septembrie 2014
Red. T.D/tehnored. O.A
4 ex./ 23.10.2014
Acest document este preluat și procesat de o aplicație
realizată gratuit de Wolters Kluwer Romania pentru Fundatia RoLII.
Conținutul său poate fi preluat și utilizat cu citarea
sursei: www.rolii.ro
Abonați-vă la:
Postări (Atom)