civil.revendicare.granituire

http://portal.just.ro/189/Lists/Jurisprudenta/Attachments/807/5359%20reven dicare%20imobiliara.txt

Judecatoria Birlad, sentinta civila nr. 833 din 25 martie 2014

INSTANTA

     Dupa ce a deliberat in secret in Camera de Consiliu, conform art. 256 C.pr.civ., a adoptat urmatoarea hotarare:

   

 I. Procedura de judecata

      A. Cererea de chemare in judecata

      Prin actiunea inregistrata pe rolul Judecatoriei B la data de 22.10.2012 sub numar de dosar X/2012 reclamanta V V a chemat in judecata pe paratii S G, S A si S L, solicitand  urmatoarele:

      - paratii sa fie obligati sa-i lase in deplina proprietatea si posesie suprafata de 20-30 m.p. pe care o ocupa fara drept din proprietatea sa, teren situat in B, str. I R, X, jud. V;

      -  sa - i restituie suma platita cu titlu de impozit pentru terenul ocupat abuziv, pentru ultimii trei ani;

      -  sa se stabileasca linia de hotar intre cele doua proprietati  pentru delimitarea in conditii egale  acelor doua proprietati si refacerea gardului cu respectarea dispozitiilor codului civil si legea constructiilor, sub aspectul distantelor fata de perete, fereastra si inaltime;

      - sa inceteze lucrarile de constructie incepute in partea din imobil deoarece nu respecta dispozitiile Legii 50-1991, republicata, fiind vorba de un imobil cu pereti comuni, iar prin lucrarile efectuate pun in pericol existenta constructiilor, precum si viata sa si a fiicei sale;

      - cheltuieli de judecata.

      In fapt, reclamanta a aratat ca  a fost casatorita cu paratul S G, iar prin Sentinta civila X/14.11.2004 a Judecatoriei B s-a desfacut casatoria prin divort. Prin Sentinta civila nr. X/1.05.1997, Judecatoria B a admis cererea de partaj de bunuri comune si  a luat act de tranzactia incheiata intre pati. Conform tranzactiei, casa de locuit care are doua intrari si terenul aferent cu suprafata de 250 m.p.  a fost impartita in doua loturi: ea a primit lotul sau format din doua camere, un hol, o bucatarie, 1-2 din podul casei, beciul si terenul cu suprafata de 125 m.p.. Paratul S G a primit lotul sau format din o camera, un hol, o bucatarie, un sopron, garajul si teren cu suprafata de 125 m.p. teren. Sustine ca, in mod tacit, deoarece ea nu  a putut sa foloseasca beciul,  care este pe terenul paratului, acesta a lasat-o si a folosit intreg podul casei. Intre cele doua loturi nu s-a trasat o linie de hotar, dar in timp, paratul  a inaltat un gard pe unde a dorit el, iar pentru  a evita scandalurile nu a facut proces de granituire pana acum. Arata ca intre timp si-a refacut viata cu o alta femeie, iar copii acesteia, in persoana paratilor S A si S L care locuiesc cu el, au inceput sa faca modificari la casa, in senul de a demola acoperisul de pe partea lor de casa, intentionand sa construiasca o mansarda. Prin inceperea lucrarilor, fara respectarea dispozitiilor legale, paratii au afectat structura casei care este veche si construita din lut, structura care nu permite ridicarea unei mansarde. Sustine ca paratii ocupa in mod abuziv terenul proprietatea sa de aproximativ 20- 30 m.p. si nu doresc sa-l elibereze.

      In drept, reclamanta  a invocat dispozitiile art. 563, art. 560, art. 566 C. Civ. ( art. 480-482 Vechiul cod civil), art. 62, art. 614-616 C.civil si art. 610+615 din Vechiul cod civil, dispozitiile Legii 50/1991, reactualizata.

      Prin precizarile depuse la dosar la fila 23, reclamanta  a aratat ca:

      - renunta la judecarea capatului nr. 4 de cerere, deoarece parasii au incetat lucrarile de constructie dupa data introducerii actiunii;

      - cu privire la capetele 1, 3 si 5 doreste sa se judece in contradictoriu cu toti paratii mentionati;

      - in ceea ce priveste capatul nr. 2 doreste sa se judece in contradictoriu cu S G

      In sedinta publica din data de 10.12.2013 (fila 207) reclamanta  aratat ca isi mareste catimea obiectului cererii in sensul ca revendica suprafata de 35 m.p. detinuta de parati.

      Actiunea a fost legal timbrata cu 19 lei+ 171 lei taxa judiciara de timbru, potrivit art. 1 si 2 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru si cu timbru judiciar mobil in valoare de 3,30 lei, in temeiul art. 1 si 3 alin. 2 din OG nr. 32/1995 privind timbrul judiciar.

     

B. Apararile formulate

      1. Paratii   S A si S L au aratat ca sunt de acord cu rezolvarea actiunii pe cale amiabila.

      2. Paratul S G, prezent in fata instantei la termenul din data de 15.01.2013 ( fila 50),  a  aratat ca nu locuieste in imobil, ci in localitatea C de jos, din anul 2002. Dupa partaj, in imobil au ramas bunuri de care s-a folosit reclamanta cum ar fi: partea din spate a casei, un garaj si un WC. De asemenea, arata ca nici reclamanta nu locuieste in imobil.

      Prin inscrisul depus la dosar la fila 51, paratul a aratat ca, cu ocazia partajului,  a primit o camera bucatarie, hol, sopron, care nu erau terminate. Reclamanta nu mentioneaza ca, in urma partajului, i-a ramas si WC+ul cu conditia de a fi folosit si de el, in comun. Din cauza reclamatiilor formulate de reclamanta,   nu  a mai folosit WC+ul. Desi acesta era comun, reclamanta a insistat ca el sa-l nu-l mai foloseasca. Beciul nu este folosit de reclamanta, iar pentru  ajunge la el, trebuie sa  intre prin planseu. Asa cm doreste reclamanta sa faca impartirea, el nu ar mai avea cum ajunge la garaj din calea publica. Gardul  a fost facut  cu inaltime de 1 metru, din cauza ca, reclamantei. Arata ca sustinerile reclamantei cu privire la acoperis nu corespund adevarului.

      Paratul a solicitat sa se dispuna sa aiba o cale de acces din nou la WC care ii apartine din acte.

      Paratul solicita sa fie retribuit cu suma de bani reprezentand contravaloarea lipsei de folosinta a WC, pentru ca  reclamanta a folosit WC, singura de aproximativ 5 ani.

       De asemenea, paratul   a solicitat ca  ca parata sa fie obligata la suma de 800 lei reprezentand contravaloarea materialelor  si a manoperei folosite  pentru ridicarea unui WC si magazia de lemne, in ipoteza in care acestea vor cadea in lotul reclamantei.

      Prin precizarile depuse la dosar la filele 52, respectiv 58, paratul  aratat ca dupa partaj a avut diverse probleme cu reclamanta, aceasta aducandu-i acuze nejustificate. Imobilul care i-a revenit dupa partaj  a fost instrainat catre paratii S A si S L.  La vanzare nu a putut trece si WC-ul, intrucat nu ii apartine in totalitate, fiind in comun cu reclamanta. Arata ca nu a vandut decat partea sa, de 125 mp? plus o camera si bucatarie,un sopron care protejeaza partea sa din casa. Sustine ca la partea sa din casa a efectuat imbunatatiri. Arata ca isi majoreaza pretentiile privind magazia de lemne si Wc de la suma de 800 lei la suma de 1.000 lei. Sustine ca desi la primul termen, reclamanta si-a manifestat disponibilitatea de a solutiona litigiul pe cale amiabila, in realitate, reclamanta nu a vrut sa stea de vorba cu paratii.

      Arata ca a edificat un WC si o magazie pentru care a folosit lemne, ciment, inlocuitori si capac.

     

C. Intampinare la cererea reconventionala

      Reclamanta a solicitat respingerea cererii reconventionale (Fila 74), intrucat tranzactia incheiata de parti prin Sentinta civila nr. X/1997 nu  a tinut cont de amplasarea constructiilor. Astfel WC solicitat de parat era amplasat pe lotul reclamantei, iar beciul reclamantei  pe lotul paratului. Sustine ca in mod tacit din anul 1997  au acceptat situatia de fapt, WC-ul nefiind folosit de parat, iar beciul nefiind folosit de reclamanta. In timp ce beciul exista si poate fi folosit de parat, WC-ul nu mai exisa si nu a fost folosit de reclamanta.

     

D. Probe

      Reclamanta a depus la dosar  copii de pe  urmatoarele inscrisuri: acte de stare civila, Sentinta civila nr. X din data de 15.05.1997 pronuntata in dosarul nr. X-1997, plan de amplasare a imobilului, autorizatie pentru executare de lucrari, adresa nr. 16151 din data de 18.10.2012 emisa de primaria B, cont fiscal-detaliat pe matricola situatie  la data de 31-.10.2010, chitanta de plata a impozitului.

      Paratii au depus la dosar urmatoarele copii de pe inscrisuri: Contract de vanzare cumparare cu clauza de uzufruct viager autentificat sub nr. 2921 din data de 23.07.2010 la Biroul Notarului Public X, incheiere  nr. 6408 din data de 23.06.2010 emisa de Oficiul de Cadastru si Publicitatea imobiliara V, extras de carte funciara,  documentatie cadastrala,  releveu locuinta C1, Sentinta civila nr. X din data de 15.05.1997 pronuntata in dosarul nr. X-1997, acte medical, tranzactia,  Titlul de proprietate  nr. 142/36493 din data de 06 iulie 1997-fila 152, Ordinul nr. 463 din data de 27.11.2009-fila 153.

       La solicitarea instantei a fost depus la dosar referatul Biroului arhiva a Judecatoriei B-fila 151.

      In cauza a fost administrata proba cu inscrisurile depuse la dosar si proba cu interogatoriul reclamantei, raspunsurile la interogatoriu fiind atasate la dosar la fila 203+204, proba cu interogatoriul paratilor raspunsurile la interogatoriu fiind atasate la dosar la fila 94, 95, 202, proba testimoniala cu martorii  X (fila 97)- pentru reclamanta  si martorii X G (fila 96),  X (fila 128)- pentru parati.

      In cauza a fost efectuata expertiza tehnica in specialitatea constructii, raportul de expertiza fiind depus la dosar la fila 116+127,  supliment de expertiza‚ la filele 167-170,  supliment de expertiza - filele 192+193, supliment de expertiza - la filele 218-219 .

    

 II. In fapt:

      Reclamanta V V si paratul S G au fost soti.

      Potrivit Titlului  de proprietate nr. 142/36493 din data de 06.07.1976 (fila 152), S G si (V) S V au dobandit dreptul de proprietate asupra unei locuinte compusa din patru camere si hol, in suprafata construita de 75 m.p. situata in B, str. X , X si dreptul de folosinta asupra  terenului cu suprafata de 250 m.p. in indiviziune, in baza Deciziei nr. X/172 a Comitetului executiv al Consiliului popular al municipiului B.

      Prin Sentinta civila nr. X din data de 15.05.1997 pronuntata in dosarul X/1997, Judecatoria B  a luat act de tranzactia incheiata intre S G si V V, cu privire la bunurile comune dobandite in timpul casatoriei, astfel: reclamantei V V i se atribuie partea din fata a imobilului casa de locuit compusa din doua camere, hol, bucatarie, podul pe jumatate si  125 m.p. cu tot cu constructie, bunuri mobile si  beciul, la care isi va face intrarea. Paratului  S G i s-a atribuit, partea din spate, o camera, un hol si o bucatarie neterminata, un sopron, garajul si 125 m.p. teren.  Potrivit tranzactiei, WC-ul a ramas comun.

      Prin Ordinul nr. 463 privind trecerea in proprietatea privata a domnului S G a  terenului ce a fost atribuit in folosinta pe durata existentei constructiei, din data de 27.11.2009, a Prefectului Judetului V, s-a dispus ca terenul cu suprafata de 125 m.p. situat in B, str. I R, X va trece in proprietatea privata a domnului S X.

      Imobilul  a fost inscris in cartea funciara nr. 71906, cu nr. cadastral 71906, pe numele S G, in baza incheierii nr. 6408 din data de 23.06.2010 emis de Oficiul de Cadastru si publicitate Imobiliara V.

      Prin contractul de vanzare cumparare cu clauza de uzufruct viager autentificat sub nr. 2921 din data de 23.07.2010 la Biroului Notarului Public X, paratul S G a transmis paratilor S A si S L, dreptul de proprietate asupra imobilului situat in B, str. I R, X, jud. V intre vecinii: X si domeniul privat al municipiului B, la sudX, la Vest- V V si str. I R, compus din casa de locuit cu numarul de identificare corp cladire 71906-c1, cu trei camere si hol construita din valatuci cu suprafata utila, real masurata de 48,23 m.p. si o suprafata  construita de 62 m.p  si din terenul aferent in suprafata de 125 m.p. conform actelor de proprietate, real masurata de 126 m.p. cu numar cadastral provizoriu 71906, inscris in cartea funciara numarul 71906 a municipiului B

      Imobilul teren a fost identificat prin expertiza in specialitate topografie efectuat in cauza, X(raport de expertiza - filele 155). Astfel, expertul  a stabilit ca locul litigiului exista suprafata real masurata, bine delimitata in teren,  prin semne de hotar, de 242 m.p.

      Imobilul proprietatea reclamantei V V are o suprafata real masurata de 81 m.p. fata de suprafata de 125 m.p. (121 m.p.), iar proprietatea paratului  S G are o suprafata real masurata de 161 m.p. fata de suprafata din acte de 126 m.p., real masurat  de 121 m.p., conform Anexei nr. 1 –fila 122. Beciul este amplasat pe terenul detinut de parati, iar WC-ul pe terenul detinut de reclamanta. Beciul este nefolosit, in stare de degradare, iar reclamanta nu are acces la aceasta, in timp ce WC-ul actualmente este corp comun cu baia renovata de reclamanta si nu are intrare exterioara. Hatul despartitor dintre parti trecea la data efectuarii expertizei prin punctele 10,20, 9,8,7,6,5,4,3,2 si este marcat in teren prin gard din scandura pe aliniamentul punctelor 10-20-9-8-7 si perete comun pe aliniamentul punctelor 6-5-4-3-2.

      Expertul a identificat mai multe variante de granituire:

      a). potrivit Anexei nr. 1 la raportul initial –fila 122,   corespunzatoare situatiei actuale din teren prin care terenul  proprietate paratilor intabulat in cartea funciara  este de 125 m.p., real masurat 126 m.p,  inas detine in fapt si suprafata de 35 m.p. pe care se afla amplasat beciul, iar terenul  detinut de reclamanta are o  suprafata de 81 m.p,

      b).Anexa nr. 2 la raportul initial-fila 122,  prin care reclamanta ar detine o suprafata de 81 m.p., iar paratii o suprafata de 161 m.p.

      c). Anexa nr. 1 la suplimentul de expertiza –fila 170 prin care terenul proprietatea reclamantei este de 90 m.p. iar terenul proprietatea paratilor  in suprafata real masurata de 151 m.p.

      d).  Anexa nr. 1a  la suplimentul de expertiza (fila 193) prin care terenul reclamantei are o suprafata de 121 m.p., iar terenul proprietatea paratului o suprafata de 121 m.p. Se observa ca  nu se respecta linia zidului comun;

      e). Anexa nr. 1b  la suplimentul de expertiza –fila 219, prin care reclamanta ar detine suprafata de 91 m.p. teren, iar paratii ar detine 151 mp. teren-fila 219;

      f). Anexa nr. 1c la  suplimentul de expertiza –fila 12 vol. II, potrivit careia reclamanta ar detine suprafata de 121 m.p. teren, iar paratii ar detine 121 mp. teren;

      g). Anexa nr. 1d la  suplimentul de expertiza –fila 13, vol.II, potrivit careia reclamanta ar detine suprafata de 116 m.p. teren, iar paratii ar detine 126 mp. teren;

      h). Anexa nr. ,, 1e" la  suplimentul de expertiza –fila 14, vol.II,  potrivit careia reclamanta ar detine suprafata de 121 m.p., iar paratul suprafata de 121 m.p.

      Cu privire la stabilirea unei cai de acces la Wc-ul aflat pe terenul reclamantei, prin expertiza s-a stat ca paratii ar avea acces la WC prin strada I R cu conditia ca reclamanta sa creeze acces prin construirea unei usi de acces prin partea de Vest a constructiei C1. Prin raspunsul la obiectiuni -fila 170, expertul a concluzionat ca din punct de vedere tehnic nu se poate executa  o cale de acces deoarece ar afecta peste masura suprafata de 17 m.p. din lotul reclamantei neafectata de constructii.

III. In drept sunt incidente urmatoarele dispozitii legale:

     Potrivit art. 555 C. civ. proprietatea privata este dreptul titularului de a poseda, folosi si dispune un bun in mod exclusiv, absolut si perpetuu, in limitele stabilite de lege (alin. 1 ). In conditiile legii, dreptul de proprietate privata este susceptibil de modalitati si dezmembraminte, dupa caz (alin. 2).

     Art. 563 C. civ. stabileste ca, proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la alta persoana care il detine fara drept. El are, de asemenea, dreptul la despagubiri, daca este cazul (alin. 1). Dreptul la actiunea in revendicare este imprescriptibil, cu exceptia cazurilor in care prin lege se dispune altfel (alin.2). Dreptul de proprietate dobandit cu buna-credinta, in conditiile legii, este deplin recunoscut (alin. 3). Hotararea judecatoreasca prin care s-a admis actiunea in revendicare este opozabila si poate fi executata si impotriva tertului dobanditor, in conditiile codului de procedura civila (alin. 4).

     In conformitate cu art. 566 alin. 1 C. civ. paratul va fi obligat la restituirea bunului sau la despagubiri daca bunul a pierit din culpa sa ori a fost instrainat.

     Art. 560 din Codul civil stabileste ca proprietarii terenurilor invecinate sunt obligati sa contribuie la granituire prin reconstituirea hotarului si fixarea semnelor corespunzatoare, suportand in mod egal, cheltuielile ocazionate de acestea.

     In conformitate cu dispozitiile art.  1165 din C. civ., obligatiile izvorasc din contract, act unilateral, gestiunea de afaceri, imbogatirea fara justa cauza, plata nedatorata, fapta ilicita, precum si din orice alt act sau fapt de care legea leaga nasterea unei obligatii.

      In ceea ce priveste cererea reconventionala, potrivit art. 969 Cod  civil din 1864, conventiile legal  incheiate reprezinta legea partilor, neexecutarea acestuia antrenand raspunderea contractuala a partii care nu si-a executat din culpa  obligatiile contractuale.

      Articolul 970 din acelasi cod, conform caruia conventiile trebuie executate cu buna-credinta.

     Codul civ. din 1864, in art. 1704, tranzactia este un contract prin care partile  termina un proces inceput sau preintampina un proces ce poata sa nasca.

  

 IV.  Solutia instantei:

     Raportand dispozitiile legale la situatia de fapt retinuta la sectiunea situatie de fapt,  instanta retine urmatoarele:

   

 A. In ceea ce  priveste  cererea introductiva (actiunea in revendicare si cererea de granituire)

     Actiunea in revendicare este actiunea prin care reclamantul care pretinde ca este proprietarul unui bun individual determinat cu privire la care a pierdut posesia, solicita obligarea paratului, care stapaneste bunul respectiv, sa ii recunoasca dreptul de proprietate si sa ii restituie bunul.

     Regula inscrisa in art. 1169 C. civ. (aplicabil prezentei cauze, potrivit art. 230 lit. a din Legea 71/2011 si art. 3 din Legea 76/2012) referitoare la sarcina probei isi gaseste aplicare si in materia actiunii in revendicare, deci, cel care  pretinde ca este proprietar trebuie sa dovedeasca dreptul sau de proprietate, sa justifice un titlu.

      In materia revendicarii, dovada certa a proprietatii s-ar face numai in conditiile probarii faptului ca o persoana care a transmis dreptul avea calitate de adevarat proprietar, in sensul ca acesta l-ar fi dobandit la randul ei, de la adevaratul proprietar (probatio diabolica). Avand in vedere  dificultatile de ordin juridic ale probei dreptului de proprietate,  in doctrina si jurisprudenta s-a conturat notiunea de titlu in materia revendicarii, ca fiind orice act juridic sau jurisdictional translativ ori declarativ de proprietate care genereaza  o prezumtie de proprietate in  favoarea persoanei care il invoca.

     1.  In ceea ce priveste variatele  propuse de expert, potrivit  Anexei  nr. 2 la raportul initial,  Anexa nr. 1 la suplimentul de expertiza, Anexa nr. 1a, Anexa 1b, Anexa 1c, Anexa 1d  si Anexa nr. 1e

      Asa cum s-a retinut, prin expertiza in specialitatea topometrie,  terenul detinut de reclamanta are o suprafata real masurata de 81 m.p., iar proprietatea paratilor S G, S A si S L are o suprafata de 161 m.p. fata de suprafata din acte de  125 m.p.  format din suprafata de teren de 126 m.p.- conform contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr. 2921/23.07.2010 plus o diferenta de  teren identificata prin punctele de contur 11-12-13-14-15-24-23-22-11  din Anexa 1-fila 122, pe care se afla amplasat beciul reclamantei.

      Instanta constata ca obiectul disputei dintre partile din prezenta cauza nu se refera la intinderea dreptului de proprietate care s-ar fi cuvenit  fiecarei parti, in urma pronuntarii sentintei prin care s-a luat act de tranzactie, ci la amplasamentul proprietatilor.

      Reclamanta invoca imprejurarea ca  suprafata de teren, proprietatea sa,  pe care o revendica se  suprapune, in parte, cu suprafata de teren  pe care paratul S G a instrainat-o prin contractul de vanzare cumparare autentificat sub nr. X/23.07.2010 catre paratii S A si S L si se afla amplasata, in partea din sud a  partii sale din casa.

     Paratul S G nu contestata intinderea dreptului de proprietate al reclamantei,  recunoscand ca aceasta ar trebui sa detina suprafata  inscrisa in sentinta prin care s-a luat act de tranzactie, astfel cum s-au inteles la acel moment, insa  nu recunoaste amplasamentul suprafetei de teren solicitate, invocand ca proprietatea sa ar trebui sa aiba deschidere la calea publica.

     In raport de probele administrate in cauza, instanta apreciaza ca  reclamanta nu  a facut dovada ca suprafata de teren revendicata  este amplasata potrivit sustinerilor sale si identificate prin raportul de expertiza, conform variatelor mai sus mentionate.

     Astfel, la momentul in care  a fost pronuntata Sentinta civila, nu  a fost efectuata o expertiza  de specialitate prin care sa fie individualizate loturile partilor. Nici partile nu au intocmit o schita orientativa  care sa ateste o delimitare  la  acel moment al loturilor.

     Cuprinsul tranzactiei dintre parti  nu contine suficiente elemente care sa conduca la concluzia ca suprafata de teren a reclamantei ar fi cea revendicata.

     Astfel,  analizand cuprinsul tranzactiei,  ar rezulta ca, ,,partea din fata" aleasa  de reclamanta se refera doar la casa, care are doua intrari, avand in vedere ca, in continuarea tranzactiei,   se precizeaza ca reclamanta se obliga sa faca intrare  la beciul din proprietatea acesteia.

      Instanta apreciaza ca, in ipoteza in care,  s-ar interpreta ca ,,partea din fata" din cuprinsul tranzactiei s-ar referi  si la teren, si astfel s-ar admite ca partile la momentul intocmirii tranzactiei s-au inteles ca suprafata de teren atribuita reclamantei s-ar afla in partea de sud  a terenului detinut, inchizand astfel, calea de acces la calea publica a paratilor, pentru solutionarea actiunii in revendicare, ar deveni incidente regulile stabilite de literatura  de specialitatea si jurisprudenta cu privire la conturarea notiunii de titlu.

     Astfel, literatura de specialitate a stabilit ca, notiunea de titlu permite stabilirea unor solutii  in functie de diferitele situatii care se pot ivi in cadrul actiunii in revendicare imobiliara: a). cand ambele parti prezinta un titlu, b). cand numai una din parti prezinta un titlu, c). cand niciuna din parti nu are titlu.

      Instanta retine ca paratul S G a invocat  ca  detine titlul  de proprietate pentru suprafata de 125 m.p., real masurat 126 m.p. intabulata in cartea funciara, respectiv Ordinul nr. 463 privind trecerea in proprietatea privata a domnului S G a  terenului ce a fost atribuit in folosinta pe durata existentei constructiei, din data de 27.11.2009, a Prefectului judetului V, suprafata care a fost transmisa prin contractul de vanzare cumparare autentificat sub nr. 2921/23.07.2010  catre S A si S L.

      Reclamanta a aratat, in sedinta publica din data de  08.10.2013-fila 164, ca nu detine un titlu de proprietate pe teren, ci doar sentinta civila prin care s-a luat act de tranzactie.

      Asa cum s-a retinut, ceea ce este esential  in actiunea in revendicare, ca aplicatie a regulii prevazuta de art. 1169 C. civ. referitoare la sarcina probei este ca reclamantul care se pretinde proprietar trebuie sa faca dovada dreptului sau de proprietate.

      Instanta apreciaza ca sentinta civila nr. X din data de 15.05.1997 pronuntata in dosarul X/1997 prin care Judecatoria B a luat act de tranzactie, reprezinta de fapt o transpunere a conventiei partilor, un contract judiciar incheiat intre parti, ceea ce nu echivaleaza cu o judecata intemeiata pe probe si finalizata prin convingerile instantei, dar intrucat este consfintita de instanta, are caracter declarativ de drepturi. 

     Astfel, situatia se incadreaza in prima ipoteza invocata in literatura de specialitate, cand ambele parti, in variatele enumerate, detin un titlu pentru suprafata revendicata de reclamanta  de la parati.

       Instanta are in vedere ca aceeasi literatura de specialitate si  jurisprudenta constanta  au  stabilit regula, potrivit careia, in ipoteza in care ambele parti, adica atat reclamantul care se pretinde proprietar, cat si paratul care exercita posesia asupra suprafetei de teren revendicate, deci fiecare prezinta cate un titlu, trebuie avut in vedere daca titlurile provin de la acelasi autor sau de la autori diferiti.

      In cauza de fata, avand in vedere ca atat terenul, cat si casa de locuit au fost dobandite de soti in timpul casatoriei, este evident, ca titlul ambelor parti provine de la  acelasi autor.

      In asemenea ipoteza, stabileste jurisprudenta, pentru rezolvarea actiunii in revendicare se va avea in vedere daca dobanditorii si-au inscris titlul lor in cartea funciara.

      Instanta mai retine ca, ulterior aparitiei Legii 18/1991, paratul  S G a uzat de procedura de constituire  a dreptului de proprietate reglementata de aceasta la art. 36 din Legea 18/1991, consolidandu-si in patrimoniul sau proprietatea asupra suprafetei de 125 m.p.,  in timp ce reclamanta  nu a uzat de aceasta cale.

      In urma  constituirii dreptului de proprietate, prin Ordinul Prefectului nr. Ordinul nr. 463 /27.11.2009, paratul S G  a intabulat  dreptul de proprietate in cartea funciara,  conform  extrasului de carte funciara pentru informare, depus la dosar, ceea ce inseamna ca titlul sau este preferabil.

     Astfel,  variatele  propuse de expert, potrivit  Anexei  nr. 2 la raportul initial,  Anexa nr. 1 la suplimentul de expertiza, Anexa nr. 1 a, Anexa 1 b, Anexa 1 c, Anexa 1 d  si Anexa nr. 1 e , nu vor fi retinute de instanta.

     Prin urmare, instanta nu va retine varianta  inscrisa in Anexa nr. 2 din raportul de expertiza initial - fila 123, si nici varianta inscrisa in  Anexa nr. 1 ,,d" supliment de expertiza –fila 13 vol.II, solicitate de reclamanta, pentru motivele  mentionate, considerand ca titlul paratilor este  mai caracterizat,  intrucat  paratii si-au inscris  dreptul de proprietate in cartea funciara.

     2. Varianta  prevazuta de Anexa 1 din raportul de expertiza, cu privire la amplasamentul suprafetei de teren revendicata de reclamanta

     Paratii nu detin un titlu de proprietate asupra suprafetei de teren  identificata prin punctele de contur 11-12-13-14-15-24-23-22-11  din Anexa 1-fila 122, pe care se afla amplasat beciul reclamantei, desi se afla in ingraditura lor.

     Plecand de la  premiza ca  titlul de proprietate al reclamantei,  este reprezentat de sentinta civila nr. X din data de 15.05.1997 pronuntata in dosarul X/1997, prin care reclamanta a primit in lotul sau, suprafata de teren de  125 m.p., inclusiv beciul,  iar  din cuprinsul tranzactiei  se insereaza mentiunea ca reclamanta ,, …isi va a face intrare si va bloca…" ar rezulta ca pentru suprafata de teren identificata prin punctele de contur 11-12-13-14-15-24-23-22-11  din Anexa 1-fila 122, reclamanta ar detine titlu .

     In aceasta ipoteza,  ne aflam in ipoteza  in care numai o parte  detine un titlu de proprietate pentru suprafata de teren  revendicata.

     De altfel, paratii au recunoscut ca beciul nu este in partea lor de teren, ci in spatele proprietatii lor ( intrebarea nr. 1  la interogatoriu –fila 202).

     Pentru aceste motive, instanta apreciaza ca se impune ca paratii  sa restituie  reclamantei suprafata de teren de 35 m.p. identificata prin punctele de contur 11-12-13-14-15-24-23-22-11  din Anexa 1-fila 122, pe care este amplasat beciul si aflata in ingraditura lor.

   

 2. In ceea ce priveste granituirea dintre proprietati,

     Actiunea in granituire este mijlocul juridic prin care proprietarul unui teren solicita stabilirea limitelor materiale ale proprietatii sale fata de un teren invecinat, este actiunea reala prin care proprietarul unui teren solicita, in contradictoriu cu vecinul sau, stabilirea limitelor materiale ale dreptului lui.

     Actiunea in granituire isi justifica ratiunea atat in cazul inexistentei unei delimitari intre proprietati, cat si in situatia in care astfel de semne exista, dar nu au fost stabilite prin intelegerea partilor sau prin hotarare judecatoreasca si sunt contestate de parti.

     Practica judiciara a stabilit ca, atat timp cat semnele  de hotar exista si sunt contestate de catre parti, actiunea  in granituire nu trebuie respinsa, ci dimpotriva ea trebuie admisa, chiar daca limitele dintre terenurile limitrofe e stabilesc pe linia actuala de hotar, in vederea curmarii controversei existente.

     Intr-o asemenea actiune, trebuie identificat hotarul real, ceea ce implica aflarea celor mai vechi semne de hotar, rezultate din ascultarea partilor si  martorilor, administrarea  probei cu expertiza si cercetarea la fata locului. Tot astfel, trebuie urmarita si forma terenului, astfel ca schitele anexa a actelor de proprietate pot avea relevanta, dar numai daca ofera date concludente care pot usura operatiunea de identificare si reconstituire  a hotarului real.

     In prezenta cauza, este de necontestat ca linia de hotar dintre proprietatea reclamantei si proprietatea paratului nu  a fost stabilita  prin hotarare judecatoreasca si nu exista un acord expres, al partilor, cu privire la  stabilirea  liniei de hotar, consemnata intr-un inscris. Se constata ca la acest moment, proprietatile sunt ingradite, intre ele existand un gard in partea din fata a proprietatilor.

     Rezulta asadar, ca  intre   terenul detinut, in fapt, de reclamanta si terenul din ingraditura paratilor, exista semne de demarcatie a  proprietatilor partilor, semne care sunt  contestate prin prezenta  actiunea.

     Referitor la acesta, reclamanta il contesta, sustinand ca,  paratii ocupa teren din proprietate sa.

     Desi  se admite ca pentru a stabili linia de hotar este necesar a fi luate in considerare si schitele anexe actelor de proprietate, respectiv forma  terenurilor dobandite, instanta apreciaza ca, in prezenta cauza, forma terenurilor nu prezinta relevanta, in raport de faptul ca, la momentul pronuntarii Sentintei civile  nu a fost efectuata o expertiza tehnica de specialitate prin care sa se stabileasca forma terenurilor.

     Prin urmare, apreciaza instanta, hotarul dintre proprietati nu poate fi stabilit decat prin identificarea  semnelor  vechi de hotar.

     Instanta apreciaza ca, zidul comun al casei, reprezinta semn vechi de hotar. Aceasta imprejurare rezulta din Sentinta civila prin care partile s-au inteles sa imparta o casa care a fost detinuta de cei doi fosti soti in indiviziune, partile recunoscand, iar toti martorii confirmand aceasta imprejurare.

     In ceea ce priveste granita  proprietatilor,  din partea din sud a casei reclamantei, instanta retine din probe ca, ulterior pronuntarii Sentintei civile nr. X din data de 15.05.1997 pronuntata in dosarul X/1997, paratul S G a construit un gard care desparte proprietatile, insa,  nu rezulta ca acel gard  a fost, ulterior  mutat.

      Astfel,  din declaratia martorului audiat in cauza, X-fila 97, rezulta ca, intre loturile partilor exista un gard construit de paratul S G, care este lipit de prispa. Martorul sustine ca  reclamanta nu  a fost de acord cu gardul construit de parat din cauza ca terenul nu este delimitat.

      Martorul X G   (fila 96), relateaza ca,  intre proprietati exista un gard  insa nu cunoaste cine l-a construit, gardul nu este unul nou, este acelasi  ca cel din urma cu 3 ani. Martorul nu  a auzit discutii cu privire la gRl despartitor.

      Pe de alta parte,  martorul Ichim Maria –fila 128 a relatat ca,  in urma unor discuitii contradictorii,  dupa partaj, paratul  a fost nevoit sa faca un gard, pentru a nu mai fi invinuit de fosta sotie. Martorul relateaza ca la momentul cand s-a construit gardul despartitor, reclamanta a fost de acord cu acesta,  iar la acest moment intentioneaza sa strice gardul.

     De asemenea, prin raspunsul la interogatoriu  luat de paratul S A reclamantei-fila 203, reclamanta a recunoscut ca, imediat dupa proces, paratul a facut gardul exact pe prispa, era acasa cand a  fost construit gardul, insa  nu putea spune nimic intrucat ii era frica de parat. Tot astfel,  la intrebarea nr. 6 din interogatoriu, reclamanta a recunoscut ca gardul este din anul 1997, este acelasi gard si la acest moment.

     Prin urmare, din ansamblul materialului probator nu rezulta ca paratul  a modificat amplasamentul delimitarii  intre  proprietati, astfel cum a fost  stabilit in urma pronuntarii sentintei de partaj.

     Cu privire la suprafata de teren pe care se afla  beciul, se observa din raportul de expertiza, partile necontestand aceasta imprejurare ca, intre suprafata de teren de 125 m.p.( real masurat  126 m.p.) si suprafata de 35 m.p  nu se afla semne de demarcatie a proprietatilor.

      Avand in vedere solutia data de instanta cu privire la actiunea in revendicare,  cu privire la  amplasamentul suprafetei de teren revendicata  si asupra careia  instanta s-a pronuntat ca fiind al reclamantei,  intrucat nu s-a stabilit nici o linie de hotar intre parti, instanta urmeaza sa stabileasca linia de hotar dintre acestea.

      Prin urmare, in raport de semnele vechi de hotar, instanta va stabili ca  liniile de hotar, dintre proprietatea reclamantei si proprietatea paratilor:

- se afla pe linia ce uneste punctele 20-9- 8-7-6-5-4-3-2, potrivit  Anexei nr.1 a  raportului de expertiza in specialitatea topografie, geodezie si cadastru X;

- se afla pe linia ce uneste punctele 11-22-23-24 potrivit  Anexei nr.1 a  raportului de expertiza in specialitatea topografie, geodezie si cadastru X.

B. In ceea ce priveste cererea  privind restituirea impozitului achitat

      Instanta apreciaza ca cererea de restituire a impozitului  achitat de reclamanta  pentru suprafata de teren revendicata este  neintemeiata.

      Izvorul obligatiei  privind plata impozitului este legea - Codul fiscal. Cum legea  instituie in sarcina proprietarilor obligatia de plata a impozitului, indiferent daca acesta detine sau  nu posesia, atribuit al dreptului de proprietate, cererea reclamantei  de restituire a impozitului nu are suport juridic.

      Pe de alta parte,  reclamanta nu a dovedit ca a solicitat paratului  restituirea suprafetei  de teren astfel cum a fost individualizat in prezenta hotarare, ca paratul S G  ar fi refuzat restituirea sau ca  paratii au deposedat abuziv pe reclamanta de suprafata de teren.

      Paratii nu au negat intinderea dreptului de proprietate al reclamantei asupra suprafetei de teren inscrisa in Sentinta civila, iar dreptul reclamantei nu a iesit niciodata din patrimoniul sau.

      Prin urmare, instanta urmeaza sa respinga cererea formulata de reclamanta ca neintemeiata.

    

 C. Cererea reconventionala

      Paratul S G  a formulat cerere reconventionala  prin care  a solicitat:

      - obligarea reclamantei sa-i permita accesul  la WC-ul comun amplasat pe suprafata de teren de 81 mp., proprietatea reclamantei;

      -  in ipoteza in care  reclamantei  i se va atribui suprafata de teren pe care se afla WC-ul nou construit si magazia  pentru lemne, solicita  obligarea reclamantei la plata sumei de  1000 lei reprezentand despagubiri;

      - obligarea reclamantei la o suma de bani reprezentand contravaloarea lipsei de folosinta a WC.

      In ceea ce priveste cererea privind calea de acces, instanta apreciaza ca cererea  paratului este neintemeiata.

      Instanta retine ca, potrivit sentintei civile nr. X din data de 15.05.1997 a judecatoriei B, partile au convenit  ca WC-ul aflat pe suprafata de teren detinuta de  reclamanta sa ramana comun. 

      Asa cum s-a retinut, sentinta civila nr. X din data de 15.05.1997 pronuntata in dosarul X/1997, prin care Judecatoria B a luat act de tranzactie, reprezinta de fapt o transpunere a conventiei partilor, un contract judiciar incheiat intre parti.

      Asadar, izvorul  dreptului si a obligatiei referitoare la Anexa in discutie-WC  rezulta din contractul incheiat intre parti, cu putere de lege, conform art. 969 C. civ.

      Din probele administrate in cauza,  respectiv declaratiile martorilor coroborat cu  concluziile raportului de expertiza rezulta ca, la acest moment WC-ul cu privire la care au tranzactionat partile nu mai exista in configuratia existenta la momentul incheierii tranzactiei.

      Astfel, WC-ul actualmente este corp comun din baia renovata de reclamanta si nu are intrare exterioara.  Rezulta ca, obiectul material, bun comun,  nu mai exista, a pierit si prin urmare, nu mai exista nici obligatia reclamantei pe a carei proprietate  se afla WC-ul sa permita accesul  paratul sa foloseasca bunul comun.

      In ceea ce priveste cererea referitoare la acordarea de despagubiri, reprezentand contravaloarea magaziei si a WC-ului, instanta apreciaza ca cererea este neintemeiata.

      Din declaratia martorilor audiati in cauza rezulta ca paratul a construit un WC  nou si o magazie, insa nu rezulta din probe  cuantumul sumei reprezentand contravaloarea acestora.

      Paratul a solicitat suma de 1000 lei, insa nu  a produs dovezi cu inscrisuri  sau expertiza tehnica de specialitate, din care sa rezulte contravaloarea acestora.

      Se mai retine ca, la termenul din data de 12.03.2013 (fila 99), instanta din oficiu  a pus in discutie necesitatea efectuarii unei expertize tehnice in specialitatea constructii pentru identificarea si evaluarea anexelor, insa  paratul nu  a fost de acord cu efectuarea expertizei.

      Prin urmare, instanta urmeaza sa respinga cererea  paratului S G  referitoare la  obligarea  reclamantei plata sumei de 1000  lei reprezentand contravaloarea WC si magazie de lemne ca neintemeiata.

      Cu privire la cererea privind lipsa de folosinta a WC-ului formulata de paratul S G, instanta apreciaza ca cererea este neintemeiata.

      Instanta retine ca dreptul de a fi despagubit pentru lipsa de folosinta asupra unui bun deriva din caracterele dreptului de proprietate. Orice atingere adusa dreptului de proprietate trebuie sa aduca in patrimoniul proprietarului o valoare economica proportionala cu atingerea suferita.

      Este de necontestat ca  partile au hotarat ca  WC-ul sa  ramana comun, astfel cum rezulta din sentinta  de partaj.  Insa nu s-a facut dovada ca  reclamanta a dus atingere dreptului paratului de a folosi WC-ul. Din declaratiile martorilor audiati in cauza rezulta ca paratul a edificat gRl ce desparte proprietatile si a construit un alt WC,  renuntand in acest  la folosinta WC  comun. Nu rezulta  din probe ca paratul a exercitat dreptul sau de a folosi WC-ul comun, iar reclamanta i-a ingradit dreptul.

      Prin urmare, in raport de aceste imprejurari, instanta  apreciaza ca  paratul nu este indreptatit sa fie despagubit pentru lipsa de folosinta a  constructiei WC,  motiv pentru care, cererea  urmeaza  sa fie respinsa.

    

 D. Asupra cheltuielilor de judecata

      Reclamanta  a efectuat urmatoarele cheltuieli de judecata:

a). taxa judiciara de timbru:

      -  suma 343, 50 lei  cererii in revendicare si timbrul judiciar de 1,50 lei;

      - suma de 19 lei aferenta actiunii in granituire si timbrul judiciar in  valoarea de 0,30 lei;

      - suma de 8 lei aferenta cererii privind  plata impozitului si timbrul judiciar in cuantum de 0,30 lei;

      b). onorariu expertiza in specialitatea  topometrie in cuantum de 1500 lei, astfel: suma de 750 lei pentru actiune in revendicare + suma de 750 lei pentru actiune in granituire;

Paratul S G a efectuat urmatoarele cheltuieli de judecata:

      - taxa judiciara de timbru aferenta cererii reconventionale cu capetele de cerere formulate in cuantum de 83 lei.

Paratul S A a efectuat urmatoarele cheltuieli de judecata:

      - onorariu expertiza in specialitatea topometrie  in cuantum de 725 lei, astfel: suma  362,50 lei pentru actiunea in revendicare si suma de 362,50 pentru granituire;

      - onorariu avocat in cuantum de 400 lei, astfel: suma  200 lei pentru actiunea in revendicare si suma de 200 pentru granituire.

     Prin urmare,

- pentru actiunea in  revendicare reclamanta a efectuat cheltuieli de judecata in cuantum de  1095  lei;

- pentru actiunea in granituire  reclamanta a efectuat cheltuieli de judecata in cuantum  de 769,30 lei,

- pentru actiunea in revendicare paratul S A  a efectuat cheltuieli de judecata in cuantum de 562, 50 lei, iar pentru actiunea in  granituire  a efectuat cheltuieli de judecata in cuantum de 562, 50 lei.

      Dupa inchiderea  dezbaterilor si ramanerea in pronuntare, reclamanta a depus la dosar chitanta  din data de 29.04.2013  care atesta plata a onorariului de avocat in cuantum de 1000 lei. De asemenea,  paratul S A si S L au depus la dosar chitanta nr. 194 din luna ianuarie 2014 in cuantum de 800 lei.

      Conform art. 112 C.pr.civ., cand dovada se face prin inscrisuri, se vor alatura la cerere atatea copii cati parati sunt, mai mult cate o copie de pe fiecare inscris, pentru instanta; copiile vor fi certificate de reclamant ca sunt conforme cu originalul. Din acest text de lege reiese ca documentele justificative ale cheltuielilor de judecata pretinse a fi fost efectuate in timpul si pentru procesul ce se judeca trebuie atasate cererii de chemare in judecata, intocmai ca si celelalte inscrisuri.

      Or, in conditiile in care instanta a declarat dezbaterile inchise, a retinut cauza spre solutionare, a solutiona o cerere in baza unor inscrisuri depuse la dosar care nu sunt cunoscute de partea adversa, echivaleaza cu incalcarea dreptului la un proces echitabil, dreptului la aparare, principiilor oralitatii, contradictorialitatii procesului civil.

      Pentru aceste motive, instanta nu  va lua in considerare chitantele depuse la dosar dupa inchiderea dezbaterilor.

     Fata de solutia la care a ajuns instanta in urma deliberarii, avand in vedere dispozitiile art.  C.pr.civ. care prevad ca partea care cade in pretentii va fi obligata, la cerere, sa plateasca cheltuielile de judecata, cat si obligatia ambelor parti de a suporta cheltuielile de judecata  in actiunea in granituire, instanta  va admite cererile partilor cu privire la cheltuielile de judecata stabilind astfel:

- paratii  au de rambursat reclamantei suma de 1095   lei pentru actiunea in  revendicare;

- reclamanta va suporta  cheltuielile aferente capatului de cerere privind  cererea privind restituire impozit;

- paratii au de rambursat reclamantei suma de 103,4 lei aferent capatului de cerere  privind granituirea {(769,30 lei+ 562, 50 lei): 2 = 665,90 lei pentru fiecare parte};

- paratul S G va suporta  cheltuielile efectuate de el aferente cererii reconventionale;

     In consecinta,  paratii S G, S L si S A vor rambursa reclamantei, impreuna, suma de 1198,4 lei ( cate 399,46 lei fiecare).