DECIZIA
Nr.45 din
4 februarie 2014
referitoare
la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a
Guvernului nr.80/2013 privind taxele judiciare de timbru, precum și, în
special, ale art.9 lit.a) din ordonanța de urgență
Augustin Zegrean
|
— președinte
|
Valer Dorneanu
|
— judecător
|
Toni Greblă
|
— judecător
|
Petre Lăzăroiu
|
— judecător
|
Mircea Ștefan Minea
|
— judecător
|
Daniel Marius Morar
|
— judecător
|
Mona-Maria Pivniceru
|
— judecător
|
Puskás Valentin Zoltán
|
— judecător
|
Tudorel Toader
|
— judecător
|
Fabian Niculae
|
— magistrat-asistent
|
Cu
participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.
Pe
rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
Ordonanței de urgență a Guvernului nr.80/2013 privind taxele judiciare de
timbru, excepție ridicată de Societatea Comercială „Getica Trans” — S.R.L. din
Deva în Dosarul nr.1.163/57/2012 al Curții de Apel Alba Iulia — Secția de
contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții
Constituționale nr.660D/2013.
La
apelul nominal se constată lipsa părților.
Procedura
de citare este legal îndeplinită.
Magistratul-asistent
referă asupra faptului că partea Societatea Comercială „Getica Trans” — S.R.L.
din Deva a depus la dosar note scrise prin care solicită admiterea excepției de
neconstituționalitate.
Președintele
dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 672D/2013 având ca obiect excepția
de neconstituționalitate a dispozițiilor art.9 lit.a) din Ordonanța de urgență
a Guvernului nr.80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată
de Vasile Marian Negrea, prin mandatara Cornelia Lupu, în Dosarul nr.9.467/318/2013
al Judecătoriei Târgu Jiu — Secția civilă.
La
apelul nominal se constată lipsa părților.
Procedura
de citare este legal îndeplinită.
Magistratul-asistent
referă asupra faptului că partea Vasile Marian Negrea a depus note scrise prin
care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate.
Având
în vedere obiectul excepției de neconstituționalitate în dosarele mai sus
menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea Dosarului nr.672D/2013
la Dosarul nr. 660D/2013.
Reprezentantul
Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea dosarelor.
Curtea,
în temeiul dispozițiilor art.53 alin.(5) din Legea nr. 47/1992, dispune
conexarea Dosarului nr.672D/2013 la Dosarul nr.660D/2013, care este primul
înregistrat.
Cauza
fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului
Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a
excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările
dosarelor, reține următoarele:
Prin
Încheierea din 30 septembrie 2013, pronunțată în Dosarul nr.1.163/57/2012, Curtea de Apel Alba Iulia — Secția de
contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu
soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de
urgență a Guvernului nr.80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
Prin
Încheierea nr.41 din 14 octombrie 2013, pronunțată în Dosarul nr.9.467/318/2013,
Judecătoria Târgu Jiu — Secția civilă a
sesizat Curtea Constituțională cu soluționarea excepției de
neconstituționalitate a dispozițiilor art.9 lit.a) din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr.80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
Excepția
a fost invocată de Societatea Comercială „Getica Trans” — S.R.L. din Deva și
Vasile Marian Negrea în dosare având ca obiect soluționarea unor cereri de
recuzare a unor judecători.
În motivarea excepției de
neconstituționalitate
Societatea Comercială „Getica Trans” — S.R.L. din Deva susține, în esență, că
dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât aduc atingere
liberului acces la justiție, mergând chiar până la anihilarea sa. Astfel,
majorarea de peste 25 de ori a taxelor judiciare de timbru, cât mai ales
convertirea neplății lor într-un fine de neprimire sunt excesive. În aceste
condiții, dacă cuantumul sumei datorate este deosebit de important,
justițiabilul este pus în situația de a nu putea achita taxa de timbru impusă
de lege, fiind lipsit de dreptul de acces la justiție și de a repune în
discuție respectivul cuantum, chiar dacă, prin ipoteză, nu datorează, în
realitate, suma impusă.
De
asemenea, actul legal criticat nu indică criterii clare de determinare a taxei
judiciare de timbru. Se ajunge, astfel, la stabilirea arbitrară, de către
instanța de judecată, a cuantumului taxei judiciare de timbru, justițiabilul
neavând posibilitatea de a contesta acest cuantum stabilit în mod abuziv.
Pe
de altă parte, autoarea excepției mai arată că ordonanța de urgență nu a fost
dezbătută în vreuna din Camerele Parlamentului în termenele prevăzute de art.115
alin.(5) din Legea fundamentală, ceea ce, alături de celelalte incoerențe din
interiorul actului normativ criticat, este de natură să conducă la concluzia că
aceasta este neconstituțională.
Vasile
Marian Negrea susține că prin dispozițiile de lege criticate legiuitorul a
limitat accesul liber la justiție și dreptul de a beneficia de un proces
echitabil. „Un justițiabil cu venit minim pe economie sau fără venit care are
în întreținere 2-3 minori nu va putea suporta costul acestei taxe, mai ales dacă
la soluționarea cauzei este nevoit să formuleze mai multe cereri de recuzare”.
Lipsa veniturilor necesare achitării taxei de timbru face imposibilă promovarea
unei cereri de recuzare și implicit soluționarea cauzei de către o instanță
imparțială.
Curtea de Apel Alba Iulia —
Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază excepția de
neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată. Instanța arată că, în acord cu
jurisprudența anterioară a Curții Constituționale în legătură cu actul normativ
anterior, respectiv Legea nr. 146/1997, nu se poate spune că prin adoptarea
acestui act normativ s-ar nesocoti prevederile constituționale care garantează
accesul liber la justiție. Acesta implică posibilitatea juridică a persoanei de
a avea acces la structurile justiției și la mijloacele procedurale de
înfăptuire a acesteia, precum și imposibilitatea excluderii vreunei categorii
sau grup social de la exercițiul drepturilor procesuale pe care legea le-a
instituit. Or, textul de lege criticat întrunește aceste exigențe rezultate din
conținutul dispozițiilor art.21 din Constituție.
Judecătoria Târgu Jiu — Secția
civilă
apreciază excepția de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată. În opinia
instanței de judecată, Ordonanța de urgență a Guvernului nr.80/2013 cuprinde motive
pentru care s-a procedat la stabilirea taxelor în cuantumurile respective, ce
țin de necesitatea asigurării, pe de o parte, a unui echilibru corespunzător
între eforturile bugetare de asigurare a unui serviciu public calitativ și
obligația cetățeanului care folosește acest serviciu de a contribui la
susținerea costurilor, dar și, pe de altă parte, a transparenței aplicării
normelor în materie implicând o evidență clară asupra operațiunilor pe care le
implică sistemul de taxare.
Potrivit
prevederilor art.30 alin.(1) din Legea nr.47/1992, încheierile de sesizare au
fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului
și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra
excepției de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului, în punctul său
de vedere transmis în Dosarul nr.672D/2013, apreciază că dispozițiile legale
criticate sunt constituționale. De asemenea, acesta menționează faptul că
instanța de contencios constituțional s-a pronunțat deja asupra aceleiași problematici,
invocând deciziile Curții Constituționale nr.504 din 20 aprilie 2010 și nr.948
din 6 iulie 2010.
Președinții celor două Camere ale
Parlamentului
și Guvernul nu au comunicat punctele
lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare,
punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de
judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului,
dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum
și Legea nr.47/1992, reține următoarele:
Curtea
Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit
dispozițiilor art.146 lit.d) din Constituție, ale art.1 alin.(2), ale art.2, 3,
10 și 29 din Legea nr.47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul
excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulat în Dosarul nr.660D/2013,
îl constituie prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.80/2013 privind
taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr.392 din 29 iunie 2013. Din examinarea excepției de neconstituționalitate,
Curtea constată că, în realitate, obiectul acesteia îl constituie prevederile
Ordonanței de urgență a Guvernului nr.80/2013 privind taxele judiciare de
timbru, precum și, în special, ale art.9 lit.a) din ordonanța de urgență.
Obiectul
excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulat în Dosarul nr.672D/2013,
îl constituie prevederile art.9 lit.a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.80/2013
privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr.392 din 29 iunie 2013.
Așadar,
Curtea va analiza prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.80/2013
privind taxele judiciare de timbru, precum și, în special, ale art.9 lit.a) din
ordonanța de urgență.
Prevederile
art.9 lit.a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.80/2013 privind taxele
judiciare de timbru au următorul conținut: „Următoarele
cereri formulate în cursul procesului sau în legătură cu un proces se taxează
astfel:
a) cereri de recuzare în materie
civilă — pentru fiecare participant la proces — pentru care se solicită
recuzarea — 100 lei;”.
În
opinia autorilor excepției, prevederile criticate contravin dispozițiilor
constituționale cuprinse în art.20 referitor la tratatele internaționale
privind drepturile omului, art.21 alin.(1) și (3) referitor la accesul liber la
justiție și dreptul părților la un proces echitabil, art.24 privind dreptul la
apărare, precum și în art.115 alin.(4) și (5) privind condițiile de adoptare a
ordonanțelor de urgență.
Examinând
excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul invocă critici de
neconstituționalitate atât extrinsecă, cât și intrinsecă.
I.
Relativ la criticile de neconstituționalitate extrinsecă, care se raportează,
de fapt, la întreaga ordonanță de urgență:
a)
în ceea ce privește dispozițiile art.115 alin.(4) din Constituție, Curtea, în
jurisprudența sa, a statuat în mod constant că situațiile extraordinare exprimă
un grad mare de abatere de la obișnuit sau comun, aspect întărit și prin
adăugarea sintagmei „a căror reglementare
nu poate fi amânată”. Curtea a mai arătat, prin Decizia nr.1.008 din 7
iulie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.507 din 23
iulie 2009, că pentru îndeplinirea cerințelor prevăzute de art.115 alin.(4) din
Constituție este necesară existența unei stări de fapt obiective,
cuantificabile, independente de voința Guvernului, care pune în pericol un
interes public.
În
raport cu obiectul criticii de neconstituționalitate formulate, Curtea reține
că, în nota de fundamentare a ordonanței de urgență criticate, existența unei
situații extraordinare a cărei reglementare nu poate fi amânată și urgența
acesteia sunt justificate de Guvern prin următoarele argumente: modificarea
cadrului legal de desfășurare a procesului civil prin adoptarea Codului de
procedură civilă, precum și punerea în aplicare a noilor instituții adoptate
prin Codul civil, faptul că evoluția în plan legislativ menționată nu s-a
reflectat într-un mod adecvat și la nivelul cadrului normativ privind taxele
judiciare de timbru, care au rămas în principal la nivelul stabilit în anul
1997, actualizat în anul 2010 prin aplicarea indicelui de inflație, necesitatea
ca sistemul de taxare să reflecte noua structură și dinamică a procesului
civil, noile garanții procedurale acordate părților pentru asigurarea unui proces
echitabil, precum și acoperirea costurilor suplimentare pentru dezvoltarea
infrastructurii și pentru asigurarea logisticii necesare punerii în aplicare a
noilor prevederi legale, de necesitatea asigurării, pe de o parte, a unui
echilibru corespunzător între eforturile bugetare de asigurare a unui serviciu
public calitativ și obligația cetățeanului care folosește acest serviciu de a
contribui la susținerea costurilor, dar și, pe de altă parte, a transparenței
aplicării normelor în materie implicând o evidență clară asupra tuturor
operațiunilor pe care le implică sistemul de taxare, luarea în considerare a
faptului că neadoptarea în regim de urgență a prezentului act normativ ar
conduce la conservarea unui sistem de taxare neadecvat față de liniile trasate
prin regândirea sistemului juridic românesc odată cu adoptarea noului Cod civil
și a noului Cod de procedură civilă, cu consecințe negative pe planul situației
justițiabililor și al nevoilor acute ale sistemului judiciar, dar și al
transparenței și disciplinei financiare impuse de exercițiul colectării la
buget a sumelor derivând din plata taxelor judiciare de timbru.
Analizând
toate motivele invocate de către Guvern în preambulul ordonanței de urgență,
Curtea ajunge la concluzia că, în cauza de față, există un grad mare de abatere
de la obișnuit, și anume condițiile concrete în care urmează să se desfășoare
activitatea sistemului judiciar, în condițiile adoptării noilor coduri, Codul
civil și Codul de procedură civilă, și necesitatea finanțării optime a acestui
sistem prin raportare la nevoile sale reale, astfel încât Curtea consideră că
există o situație extraordinară în sensul art.115 alin.(4) din Constituție.
Pentru toate aceste motive, Curtea constată că reglementarea criticată nu aduce
atingere dispozițiilor art.115 alin.(4) din Constituție, îndeplinind exigențele
urgenței și ale situației extraordinare;
b)
în ceea ce privește criticile de neconstituționalitate prin raportare la art.115
alin.(5) din Constituție, Curtea constată că Ordonanța de urgență a Guvernului nr.80/2013
a fost adoptată pe 26 iunie 2013 și depusă la Senat, în calitate de primă
Cameră sesizată pe 28 iunie 2013, dată la care această Cameră, formal, încă se
afla în sesiune parlamentară. Ordonanța de urgență a fost publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.392 din 29 iunie 2013, dată la care
a și intrat în vigoare. Din fișa legislativă a proiectului de lege privind
aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.80/2013 reiese că la data
pronunțării acestei decizii proiectul de lege se află la Camera Deputaților, în
calitate de Cameră decizională, în vederea legiferării.
Potrivit
art.115 alin.(5) din Constituție: „Ordonanța
de urgență intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură
de urgență la Camera competentă să fie sesizată și după publicarea ei în
Monitorul Oficial al României. Camerele, dacă nu se află în sesiune, se
convoacă în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere sau, după caz, de la
trimitere. Dacă în termen de cel mult 30 de zile de la depunere, Camera
sesizată nu se pronunță asupra ordonanței, aceasta este considerată adoptată și
se trimite celeilalte Camere care decide de asemenea în procedură de urgență.
Ordonanța de urgență cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu
majoritatea prevăzută la articolul 76 alineatul (1).”
Curtea
observă că, în ceea ce privește Camera decizională, nu se prevede un termen
imperativ concret în care aceasta să se pronunțe, ci doar necesitatea
pronunțării în procedură de urgență. În aceste condiții, nu se poate reține
încălcarea art.115 alin.(5) din Constituție.
II.
Relativ la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, Curtea constată că
s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor art.9 lit.a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.80/2013,
prin raportare la critici similare, în sensul constituționalității acestora.
Astfel,
prin Decizia nr.508 din 5 decembrie 2013*), nepublicată la data pronunțării
acestei decizii, Curtea Constituțională a statuat că, în legătură cu problema
instituirii taxelor judiciare de timbru, s-a pronunțat de nenumărate ori,
concluziile reținute fiind aplicabile pe deplin și speței de față.
Astfel,
Curtea a statuat că accesul la justiție nu presupune gratuitatea actului de
justiție și nici, implicit, realizarea unor drepturi pe cale judecătorească în
mod gratuit. În cadrul mecanismului statului, funcția de restabilire a ordinii
de drept, ce se realizează de către autoritatea judecătorească, este de fapt un
serviciu public ale cărui costuri sunt suportate de la bugetul de stat. În consecință,
legiuitorul este îndreptățit să instituie taxe judiciare de timbru pentru a nu
afecta bugetul de stat prin costurile procedurii judiciare deschise de părțile
aflate în litigiu.
De
asemenea, Curtea a reținut că art.21 din Constituție nu instituie nicio
interdicție cu privire la taxele în justiție, fiind legal și normal ca
justițiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfășurată de
autoritățile judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora.
Mai mult, în virtutea dispozițiilor constituționale ale art.56 alin.(1),
potrivit cărora „Cetățenii au obligația
să contribuie, prin impozite și prin taxe, la cheltuielile publice”, a
arătat Curtea, plata taxelor și a impozitelor reprezintă o obligație
constituțională a cetățenilor. S-a reținut, de asemenea, că echivalentul
taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite
de instanța de judecată prin hotărârea pe care o pronunță în cauză, plata
acestora revenind părții care cade în pretenții.
În
același sens este, de altfel, și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor
Omului, în care s-a statuat că o caracteristică a principiului liberului acces
la justiție este aceea că nu este un drept absolut (Hotărârea din 28 mai 1985,
pronunțată în Cauza Ashingdane împotriva
Regatului Unit al Marii Britanii, paragraful 57). Astfel, acest drept, care
cere, prin însăși natura sa, o reglementare din partea statului, poate fi
subiectul unor limitări atât timp cât nu este atinsă însăși substanța sa. Chiar
în Hotărârea din 19 iunie 2001, pronunțată în Cauza Kreuz împotriva Poloniei, paragraful 54, invocată de autoarea
excepției, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că, în conformitate
cu principiile care se degajă din jurisprudența sa, ea nu a respins niciodată
ideea de impunere a unor restricții financiare cu privire la accesul unei
persoane la justiție, tocmai în interesul unei bune administrări a justiției.
Plata
taxelor judiciare de timbru fiind o condiție legală pentru începerea proceselor
civile, obligația la plata anticipată a acestor taxe (în unele cazuri până la
un termen ulterior, stabilit de instanța judecătorească) este justificată, ca
și sancțiunea anulării acțiunii sau cererii, în caz de neplată a acestora.
În
ceea ce privește susținerea autorului excepției în sensul că ar putea exista
situații în care părțile să nu poată plăti taxele de timbru din cauza
cuantumului excesiv al acestora și, în consecință, să nu se poată adresa
justiției, Curtea constată că legiuitorul a instituit, prin dispozițiile art.42
din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.80/2013, posibilitatea instanței de
judecată de a acorda scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata
taxelor judiciare de timbru. Această reglementare vizează tocmai acele situații
în care partea nu poate face față cheltuielilor unui proces din cauza lipsei
mijloacelor materiale, constituind o garanție a liberului acces la justiție.
Aprecierea legalității și temeiniciei cererilor întemeiate pe dispozițiile mai
sus citate se realizează de către instanța de judecată în temeiul
prerogativelor conferite de Constituție și legi, pe baza probelor care însoțesc
aceste cereri.
Întrucât
nu au intervenit elemente noi, de natură să ducă la reconsiderarea
jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele deciziei menționate
își păstrează valabilitatea și în cauza de față, inclusiv prin raportare la art.24
privind dreptul la apărare din Constituție.
Pentru
motivele expuse mai sus, în temeiul art.146 lit.d) și al art.147 alin.(4) din
Constituție, precum și al art.1—3, al art. 11 alin.(1) lit.A.d) și al art.29
din Legea nr.47/1992,
CURTEA
CONSTITUȚIONALĂ
În
numele legii
DECIDE:
Respinge,
ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea
Comercială „Getica Trans” — S.R.L. din Deva în Dosarul nr.1.163/57/2012 al
Curții de Apel Alba Iulia — Secția de contencios administrativ și fiscal și de
Vasile Marian Negrea, prin mandatara Cornelia Lupu, în Dosarul nr.9.467/318/2013
al Judecătoriei Târgu Jiu — Secția civilă și constată că dispozițiile
Ordonanței de urgență a Guvernului nr.80/2013 privind taxele judiciare de
timbru, precum și, în special ale art.9 lit.a) din ordonanța de urgență sunt
constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă
și general obligatorie.
Decizia
se comunică Curții de Apel Alba Iulia — Secția de contencios administrativ și
fiscal și Judecătoriei Târgu Jiu — Secția civilă și se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
Pronunțată
în ședința din data de 4 februarie 2014.
